Linkuri accesibilitate

"Imprumuturile chineze nu sînt acte de caritate": Christopher Granville („Trusted Sources”, Londra)

În săptămânile dinaintea alegerilor de la 29 iulie, guvernul comunist a anunţat contractarea a două credite externe masive: primul de la Rusia, în valoare de 500 de milioane de dolari, iar al doilea, de două ori mai mare, de la China. Rusia a mai creditat Moldova în trecut, iar de când cu criza economică a promis bani şi altor ţări din CSI. Dar miliardul de dolari oferit de chinezi îndepărtatei Moldove a suprins pe multă lume.
Christopher Granville, managing director la institutul de consultanţă londonez „Trusted Sources”, este un economist occidental cu experienţă în aşa-numitele pieţe în ascensiune, cum sunt Rusia şi China. Într-un interviu telefonic, Mircea Ţicudean l-a întrebat dacă China are obiceiul să dea împrumuturi mari unor ţări mici de pe alte continente
.

În ultimii ani, spune expertul londonez Cristopher Granville, China a făcut multe asemenea investiţii masive în ţări mici, majoritatea africane. Iar ce este specific acestor credite este că ele nu sunt condiţionate, spre deosebire de împrumuturile acordate de pildă de FMI, care implică de obicei promisiunea reformelor, sau de creditele tradiţionale de la guvern la guvern, care au de obicei o încărcătură politică. China a abandonat această strategie şi pare hotărâtă să investească în proiecte de infrastructură şi din alte domenii economice. Este de aşteptat ca China să ofere şi mână de lucru pentru aceste proiecte, dar şi cadrele calificate, care să supravegheze realizarea lor.

Cristopher Granville a ţinut să ne asigure că împrumuturile chineze nu sunt acte de caritate. Mai ales în această perioadă de criză economică, China are interesul să împrumute şi să investească în străinătate. China, ne-a spus Cristopher Granville, este prinsă în aşa-numita „capcană a dolarilor”. Ea are rezerve valutare gigantice, pe care este obligată să le ţină în cea mai mare parte în obligaţiuni guvernamentale americane. Iar într-o perioadă când guvernul Statelor Unite se scufundă în datorii, iar stabilitatea dolarului este cel puţin îndoielnică, China are interesul strategic să-şi diversifice economiile prin investiţii în ţări care acceptă să intre într-o asemenea relaţie cu ea.

Cristopher Granville ne-a mai spus că investiţia chineză în Moldova, deşi nu este fără precedent, este totuşi specială. Moldova nu este primul exemplu de investiţii chineze în fosta Uniune Sovietică. China a fost deja activă în Asia Centrală şi chiar în Belarus. Dar linia de credit moldoveană este deosebită prin proporţia ei, faţă de mărimea economiei ţării creditate. În opinia expertului londonez, înţelegerea cu Moldova marchează ridicarea strategiei chinezeşti de diversificare a economiilor pe o treaptă superioară şi de aceea ar putea fi un moment important pentru ceea ce el numeşte arhitectura financiară mondială.

L-am întrebat pe Cristopher Granville dacă vede o diferenţă între creditul promis Moldovei de China şi alt împrumut, de jumătate de miliard de dolari, promis Chişinăului de Moscova. Mai precis, dacă Rusia s-ar putea răzgândi, în cazul în care politica moldoveană o apucă pe o cale care nu-i convine. Părerea predominantă, ne-a răspuns dl. Granville, este că împrumuturile oferite de ruşi sunt condiţionate politic. Sigur, este o opinie care nu poate fi niciodată dovedită, dar care este acceptată tacit de toată lumea. Nu se pune neapărat problema ca ruşii să anuleze împrumuturi. Dar ei pot oferi credite în volum mai mare unor anumite ţări, sau pot debloca banii mai rapid, în funcţie de anumite criterii.
XS
SM
MD
LG