Linkuri accesibilitate

Propuneri făcute de John Todd Stewart, fost ambasador SUA în Moldova şi obervator ODIHR la alegerile din 2005 şi din aprilie 2009

Pentru că alegerile de la 29 iulie nu au produs o majoritate clară care să poată alege noul preşedinte al Moldovei, e nevoie ca partidele care au intrat în parlamentul de la Chişinău să negocieze pentru a ajunge la o formulă care să le permită să aleagă şeful statului, să formeze noul cabinet şi să stabiliească agenda legislativă a parlamentului.

Aceste negocieri nu vor fi uşoare, avînd în vedere tenisunile interpartinice generate de protestele violente şi reacţia poliţienească nemăsurată, care au urmat alegerilor de la 5 aprilie.

Există însă speranţa - scrie într-un comentariu pentru radio „Europa Liberă” fostul ambasador american la Chişnău John Todd Stewart - că partidele implicate în negocieri (inclusiv comuniştii, pentru că au aproape 45 la sută din voturi) vor avea puterea să lase la o parte animozităţile şi vor aborda aceste negocieri într-un spirit al reconcilierii.

Obiectivul principal este stabilirea în comun a unui program legislativ care să promoveze corectitudinea în viitoarele alegeri, să dezvolte o identitate naţională moldovenească, să protejeze justiţia de ingerinţele politicului şi să pună capăt corupţiei care împiedică dezvoltarea economică.

Ambasadorul John Todd Stewart face cîteva recomandări pentru abordarea celor mai presante chestiuni la ordinea zilei.

Presa audiovizuală

Partidele de opoziţie s-au plîns în ambele alegeri că media electronice controlate de guvern au favorizat partidul aflat la putere. Observatorii internaţionali au dat dreptate opoziţiei. Acest parti pris trebuie eliminat prin crearea unui serviciu de televiziune şi radio cu adevărat independent, pentru care există multe modele posibile atît în Europa cît şi în America.

Independenţa nu este însă de ajuns în acest caz. Moldova 1, canalul public de televiziune, are prea multe reminsicenţe ale televiziunilor din timpul erei sovietice – singurele la care lumea se putea uita, în absenţa unor alternative.

În Moldova de azi există însă astfel de alternative, între altele canalele ruseşti. Deloc surprinzător, parte din audienţa postului Moldova 1 a ales să privească aceste canale. De aceea e nevoie de fonduri adecvate pentru a ridica standardele de producţie la Moldova 1 la un nivel competitiv, asa încît moldovenii să poată privi un canal de televiziune care le promovează identitatea naţională.

În plus, încurajarea unor canale TV moldoveneşti ar putea ajuta la îmbunătăţirea calitaţii programelor de la Moldova 1. Fostul guvern de la Chişinău a ameninţat nu o dată emisia televiziunii PRO-TV, despre care observatorii OSCE au spus că a fost postul de televiziune cel mai puţin influenţat politic în recentele campanii electorale. Un nou regim audiovizual ar trebui să acorde nelimitat licenţe de emisie pentru PRO-TV şi alte canale neguvernamentale, şi accesul la frecvenţele naţionale contra unei taxe rezonabile.

Presa scrisă

De la declararea independenţei, cotidianele şi periodicele moldoveneşti au fost distribuite aproape numai în Chişinău şi, într-un grad mai limitat, în alte oraşe. Noul program legislativ ar trebui să acorde foarte curînd subsidii pentru distribuirea întregii prese scrise, fie ea partizană sau independentă, în oraşele mici şi la sate.

Împreună cu o presă audiovizuală îmbunătăţită, această cheltuială relativ mică ar ajuta mult la a-i pune la curent pe locuitorii oraşelor mici şi pe cei de la ţară cu ce se întîmplă în plan social, politic, economic în Moldova şi în lume.

Internetul

Potrivit OSCE, doar aproximativ 20 la sută din populaţia Moldovei este acum online. Preţul computerelor este o piedică, dar, pe măsură ce acesta scade, lipsa conexiunilor la internet devine semnificativă. Noul program legislativ ar trebui să încurajeze dezvoltarea în întreaga ţară a conectivităţii internet, fie ea de tip dial-up, wi-fi sau amîndouă, astfel încît Moldova rurală să fie integrată în viaţa naţională şi internaţională.

Sistemul electoral

Moldovenii votează la alegerile parlamentare pentru partide, nu pentru candidaţi individuali, întreaga ţară fiind de fapt o singură circumscripţie electorală. Ceea ce face ca alegătorii să nu aibă reprezentanţi în parlament cărora să le adreseze problemele lor, iar parlamentarii nu sînt încurajaţi în nici un fel să serevască interesele electoratului dintr-o regiune sau alta.

Acest aranjament generează lipsa de comunicare dintre cetăţeni şi parlamentul pe care l-au votat. Sistemul ar trebui deci reformat prin adoptarea unui model care să combine reprezentarea proporţională a partidelor cu reprezentarea circumscripţiilor electorale distincte. Un nou program legislativ ar trebui să aibă în vedere punerea în practică a acestei reforme.

Tribunalele şi procurorii

Domnia statului de drept în Moldova a fost sever compromisă în ultimii ani de politizarea actului de justiţie, iar acesta a fost principaluil motiv pentru care ţara nu a reuşit să atragă suficiente investiţii străine.

Fostul ambasador american la Chişinău John Todd Stewart dă ca exemplu cazul procesului intentat fostului ministru al apărării Valeriu Pasat, despre care spune că a fost motivat politic, şi că, din păcate, nu e nici pe departe singurul de acest gen.

Un nou program legislativ, continuă ambasadorul, ar trebui să includă protejarea tribunalelor şi a procurorilor împotriva presiunilor politice, şi să încurajeze numirea procurorilor şi judecătorilor pe criterii de competenţă şi integritate morală.

Măsuri anticorupţie

La fel ca mulţi alţi observatori, Millenium Challenge Corporation din Statele Unite a identificat corupţia ca fiind principalul obstacol în calea dezvoltării economice a Moldovei, şi a finanţat studii care au produs recomandări utile de combatere a practicilor de corupţie.

Uniunea Euroepană a sprijinit acest efort. Un nou program legislativ ar trebui să pună în aplicare rapid şi în profunzime aceste recomadări.

Concluzii

Luate împreună, aceste măsuri ar îmbunătăţi foarte mult calitatea vieţii publice din Moldova, ar aduce zonele rurale mai aproape de capitală şi de lume, şi ar încuraja investiţiile productive şi creşterea economică – obiective pe care toate partidele din noul parlament spun că le împărtăşesc.

Punerea în aplicare a acestor obiective ar fi o dovadă de sinceritate din partea partidelor şi o probă că doresc într-adevăr să lucreze împrună pentru mai binele Moldovei.
XS
SM
MD
LG