Linkuri accesibilitate

Toată lumea este de acord că Moldova are nevoie de mari prefaceri

Într-un comentariu intitulat „Quo vadis, Moldova?”, sau „Moldova, încotro?”, corespondentul EL Ahto Lobjakas caută răspuns la câteva din cele mai presante întrebări post-electorale. Detalii are Mircea Ţicudean.

Corespondentul EL Ahto Lobjakas constată mai întâi că alegerile din Moldova ar putea dezamăgi pe cei care aşteptau schimbări radicale şi despărţiri de trecut. Motivul principal este împărţirea locurilor în noul parlament, care nu permite nici uneia din tabere să-şi aleagă propriul preferat la funcţia de şef al statului. În aceste condiţii, există şi posibilitatea ca Vladimir Voronin să rămână preşedinte interimar, până la anul, când ar putea avea loc, într-un din scenarii, noi alegeri anticipate.

La Chişinău, scrie Ahto Lobjakas, mulţi se tem că partidul comuniştilor nu are cultura politică necesară împărţirii puterii şi avertizează asupra unei posibile radicalizări a confruntării cu opoziţia. Indiferent însă de modul cum se vor aşeza forţele politice moldovene, Moldova este confruntată cu probleme grave, pe care alegerile, chiar libere şi corecte, nu le pot rezolva.

Toată lumea este de acord că Moldova are nevoie de mari prefaceri, dar nimeni nu ştie cum anume s-ar putea produce ele. Toate partidele vor integrare în Uniunea Europeană, dar pe de altă parte este fapt ştiut că porţile acesteia vor rămâne închise pentru fostele ţări sovietice încă multă vreme. La fel, toţi politicienii ştiu că e nevoie de relaţii bune cu Moscova – iar populaţia moldoveană pare convinsă că aceste două obiective, unul vestic, altul estic, nu se contrazic.

Acestei duble atracţii, scrie Lobjakas, i se adaugă un al treilea pol, anume România. În opinia corespondentului nostru, care citează oficialități nenumite de la Bruxelles, România duce o politică mioapă faţă de Moldova şi n-o ajută prea mult promiţînd cetăţenie în masă moldovenilor de sorginte română.

Revenind la Rusia, Ahto Lobjakas notează că aceasta va face în continuare ce va dori cu Moldova, pentru că are la îndemînă pîrghia de presiune a conflictului transnistrean, pe care este interesată să-l perpetueze. „Dacă Rusia ar fi vrut cu adevărat, acest conflict ar fi fost rezolvat de mult”, i-a declarat lui Ahto Lobjakas o oficialitate de la Bruxelles. Moldova, scrie Ahto Lobjakas, este prinsă nu într-o singură capcană, sau într-un singur impas, ci în mai multe. Acolo, timpul parcă s-a oprit odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice şi încă nu a pornit din nou.

În anii care au trecut de atunci, a prins rădăcini un capitalism primitiv, care, conjugat cu izolarea ţării, a degradat treptat sistemul politic. Opoziţia pretinde de pildă că un singur clan, al preşedintelui Voronin, controlează aproape toate sectoarele profitabile ale economiei. Ultimele evoluţii şi forţele gravitaţionale externe, mai scrie Ahto Lobjakas, ar putea pune în pericol şi rara armonie interetnică din Moldova, una din puţinele ţări unde în opinia sa demonii naţionalişti au rămas adormiţi după căderea comunismului de tip sovietic. Pentru toate aceste probleme şi pericole, crede Ahto Lobjakas, Moldova are nevoie mai ales de ajutorul unei mari puteri externe înţelepte, care nu poate fi decât UE.
XS
SM
MD
LG