Linkuri accesibilitate

Interviu cu Igor Munteanu (IDIS Viitorul)

Ieri misiunile de monitorizare a alegerilor şi-au făcut publice concluziile. Spre deosebire de rapoartele din aprilie, cînd majoritatea observatorilor au declarat că alegerile în Moldova au fost libere şi corecte, acum părerire s-au împărţit – nu doar părerile, ci şi observatorii. Cei naţionali, din Coaliţia -2009 şi cei occidentali, de la Parlamentul European şi misiunea OSCE susţin că scrutinul de miercuri a fost incorect, parţial liber, că au fost înregistrate multe încălcări şi folosite resurse administrative. Asta, în timp ce observatorii din misiunea CSI consideră că alegerile parlamentare anticipate din Moldova s-au desfăşurat în deplină conformitate cu legislaţia electorală în vigoare. De ce se întîmplă de fiecare dată ca observatorii din CSI să laude democraţia moldovenească, iar cei din Occident să-i găsească neajunsurile vom discuta acum cu Igor Munteanu, director executiv la Intitul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Elena Cioina: Domnule Munteanu, chiar sunt importante aceste monitorizări? Nu sînt doar formalităţi?

Igor Munteanu: Cu siguranţă nu sînt doar o formalitate, ci o încercare şi un instrument de a reglementa marile diferenţe care există între instituţiile electorale din R. Moldova, procesul electoral ca atare şi standardele internaţionale. Dacă vorbim despre o învăţarea din mers a democraţiei, înseamnă că avem nevoie permanent să comparăm cum am organizat alegerile anul trecut, pentru ca să organizăm în continuare mai bine, atunci cînt există motivaţie pentru a perfecţiona sistemul democratic din ţară. Dacă discutăm despre observatorii din CSI, evident că, după cum au observat şi aceşti observatori, au spus că au cîştigat prietenia, iar prezenţa lor la alegerile din Moldova reprezintă un semn de prietenie din partea ţărilor lor.

Valeriu Caţer: Dar de fiecare dată cînd vin observatorii din CSI, ei constată, şi nu au cum s-o facă altfel, că în R. Moldova e mai bine decît în ţările lor.

Igor Munteanu: Fără îndoială, dacă comparăm cu alegerile din Kîrgîstan, Kazahstan sau din altă parte din Asia Mijlocie, anumite tipuri de iregularităţi care se constată în această regiune, nu pot fi întîlnite în R. Moldova. De exemplu votul multiplu –capul familiei care votează pentru tot clanul sau atunci cînd preşedintele ţării primeşte 90 de procente din toate voturile din ţară. Asemenea genuri de infracţiuni sau de neregularităţi nu pot fi întîlnite în R. Moldova. Neregularităţile din Moldova sunt mult mai complexe şi mai sofisticate. Tocmai din acest motiv se deosebesc foarte mult rapoartele anterioare perioadei aflării la guvernare a PCRM-ului. Deci ce s-a întîmplat în ultimii ani? Pentru că în sfîrşit, rapoartele observatorilor din OSCE constată că alegerile din R. Moldova au respectat multe standarde, dar nicidecum nu precizează în ce fel acestea au fost libere, democratice şi corecte şi aici vine misiunea observatorilor interni care constată tipul de iregularităţi, calificativul care poate fi adresat pentru acest tip de nereguli şi evident sugestiile, recomandările pentru îmbunătăţirea sistemului.

Elena Cioina: Dar data trecută de exemplu, observatorii naţionali, în marea lor majoritate, au declarat că alegerile au fost libere şi corecte cu unele încălcări minore, ceea ce nu au spus şi de această dată.

Igor Munteanu: Primul raport de monitorizare prezentat în primăvară, în aprilie pe 6, imediat după alegeri a fost destul de superficial şi acest calificativ observatorii OSCE l-au primit cam din toate părţile. Şi asta pentru că au încercat să monitorizeze conform grilei standard de monitorizare a alegerilor fără ca să intre în esenţa neregulilor din R. Moldova şi pentru acest lucru cred că au primit-o deajuns. Şi atunci a existat o diferenţă prezentată de Coaliţia 2009 şi neregulile depistate de ei. De această dată, observatorii OSCE, misiunea comună internaţională au fost mult mai prudenţi, au încercat să aibă o prezenţă masivă şi-n afara Chişinăului şi în acelaşi timp să înţeleagă exact ce au în vedere observatorii naţionali, partidele politice concurente atunci cînd vorbesc de resurse administrative sau de folosirea abuzivă a mijloacelor media. Cred că în acest an, această prudenţă i-a ajutat să înţeleagă că în R. Moldova sistemul electoral funcţionează cu anumite dificultăţi vizibile şi acest lucru cred că îşi imprimă impactul, influenţa asupra lucrurilor care trebuie de îmbunătăţit. Pentru că este clar pentru toată lumea – alegerile nu au fost corecte, nu au fost suficient de libere, iar defecţiunile democratice ţin de aflarea la guvernare a PCRM-ului, care a încercat să evite în mod clar presiunile din partea publicului, a încercat să manipuleze opinia şi a încercat să impună alegătorilor propia lor opţiune.

Valeriu Caţer: Domnule Munteanu, eu nu vreau să fiu nici un fel de avocat al comuniştilor, dar nici ţap ispăşitor să-i scot nu pot şi atunci pot să-i înţeleg pe unii analişti de la Moscova care spun că, insist, oricum în R. Moldova democraţia democraţia este mai ceva decît în Kîrgîstan, Uzbekistan sau în Belarus. Cum se întîmplă că noi ne facem mereu probleme că e mai rău decît în altă parte?

Igor Munteanu: Pentru că depinde foarte mult de gradul de aspiraţii, nivel de spiraţii. Noi avem aspiraţii de integrare în Uniunea Europeană. Acest lucru este împărtăşit de majoritatea absolută a populaţiei. Kîrgîstanul nu le are. Şi atunci dacă vrem să ne mişcăm spre UE, trebuie să muncim şi să ne orientăm după standardele UE.

Au existat angajamente instituţionale – CEC trebuia să pună în aplicare registrul alegătorilor pînă la sfîrşitul anului 2008. Acest lucru nu s-a întîmplat. Mai mult, departamente, agenţii ale statului au intervenit cu liste suplimentare de 400 de mii de alegători la începutul anului 2009, or acest lucru a influenţat destul de negativ modul în care s-a desfăşurat pregătirea condiţiilor pentru alegerile propriuzise, pentru listele de alegători la nivel local. Autorităţile locale au înghiţit aproape fără întrebări aceste liste de alegători.

Valeriu Caţer: Eu îmi cer scuze dar nu e un fel de a face sluj ale autorităţilor locale chiar dacă sunt din partea opoziţiei?

Igor Munteanu: Nu ştiu dacă este corect termenul – a face sluji. În general autorităţile locale sunt extrem de dependente de Guvernul central şi atunci nu este vorba de sluj, ci este vorba de lipsa de alternativă. Sunt extrem de dependente financiar şi adminsitrativ. Orice nesupunere este penalizată. Transferurile, ştiţi cum se fac, pe baza unui sistem destul de rigid şi dacă autorităţile locale încearcă să aibă alte opţiuni, întreaga comunitate este penalizată. Acest lucru face ca şi lucruri care nu ţin nemijlocit de gestionarea bugetelor locale, să fie considerat ca o indicaţie de sus. Lipsa de descentralizare neutralizează lipsa de iniţiativă şi evident că asistăm în R. Moldova la consecinţele verticalei puterii instalată de Partidul Comuniştilor.
XS
SM
MD
LG