Linkuri accesibilitate

O constituţie lacunară, trunchiată ulterior a făcut dintr-o republică parlamentară una super-prezidenţială

În ajunul aniversării a 15 ani de la adoptarea Constituţiei R. Moldova de către Parlament, unii dintre autorii Legii Supreme, constată că aceasta este încălcată, inclusiv de funcţionari publici sau chiar instituţii de stat.

Foşti judecători la Curtea Constituţională şi experti în drept constituţional constată că lacunele existente în Legea de bază a statului moldvenesc, provoacă confuzii în viaţa poiltică şi, ceea ce este şi mai grav, condiţionează încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Modificările operate în Constituţie, spun ei, au trunchiat-o, lăsând loc pentru interpretarea ei ambiguă.

Una dintre modificările cu efect negativ, la părerea lui Nicolae Osmochescu, fost judecător la Curtea Constituţională, este cea din 2000, când s-a decis ca preşedintele republicii să fie ales de membrii Parlamentului prin vot secret, renunţîndu-se la votul general al întregii populaţii: “După toate modificările noi am primit în Constituţie o republică parlamentară – prezindenţială, în realitate – una super - prezindenţială, în care preşedintele şi-a asumat atribuţii care nu-i sunt caracteristice”.

Nicolae Osmochescu susţine că deseori chiar preşedintele Vladimir Voroin se numără printre funcţionarii care încalcă prevederile Constituţiei: „ Art. 84 – preşedintele R. Moldova poate lua parte la şedinţele Guvernului. Când vine preşedintele, vedeţi asta pretutindeni şi întotdeauna la Guvern, el ce face? El se aşează la masa unde trebuie să stea şeful de Guvern şi conduce şedinţa Guvernului, ceea ce este o încălcare flagrantă a Constituţiei”.

Victor Puşcaş, judecător la Curtea Constituţională, opinează că de la adoptarea Constituţiei, un şir de iniţiative privind revizuirea legii supreme, avizate pozitiv de Curte au fost respinse de Parlament. Puşcaş s-a referit la iniţiativa din 2005 de a abilita Curtea Constituţională cu funcţia de a examina petiţiile cetăţenilor înainte ca acestea să ajungă la CEDO. Judecătorul Curţii Constituţionale este de părere că iniţiativa în cauză mai devreme sau mai târziu va fi acceptată în Constituţia R. Moldova: „Nu de aceea că Curtea Constituţională va stopa, sau va duce la micşorarea plângerilor la CEDO. Va fi o posibilitate ca cetăţenii să se adreseze direct, să-şi realizeze drepturile sale. Însă problema e în aceea cum va fi formulată competenţa Curţii Constituţionale”.

Proiectul de lege de modificare a Constituţiei nu a întrunit necesarul de voturi în Parlament, fiind respins de opoziţie, care a calificat iniţiativa ca o încercare de a îngrădi accesul moldovenilor la Curtea Europeană.

Experţii sînt de părere că e necesară o comisie constituţională, care să revizuiască articolele contradictorii ce o cariază.
XS
SM
MD
LG