Linkuri accesibilitate

Interviu cu Vlad Spânu, președintele Fundației Moldova de la Washington

Săptămîna aceasta, vicepreşedintele american, Joe Biden s-a aflat într-o vizită oficială în Ucraina şi Georgia. În întrevederile cu oficialităţile acestor ţări, Biden a dat asigurări că relaţiile cu Statele Unite nu vor avea de suferit de pe urma eforturilor Washington-ului de a-şi îmbunătăţi legăturile cu Rusia. Amintim că atît Ucraina, cît şi Gerogia îşi doresc să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Deocamdată însă fără succes. “Dacă doriţi să participați la integrarea euro-atlantică, vă vom sprijini”, a spus vicepreşedintele american la Kiev, precizînd totodată că acest lucru presupune şi anumite angajamente. Ucrainienilor, de exemplu, Biden le-a cerut, mai ales, să-şi reformeze sistemul energetic, iar georgienilor, să meargă înainte cu reformele democratice.

Ambii preşdinţi – şi cel al Ucrainei, Victor Iuşcenco, şi cel al Georgiei, Mihail Saakaşvili au mulţumit conducerii americane pentru sprijin. Deşi nu se cunosc subiectele discutate cu oficialităţile georgiene, se presupune că acestea ar fi cerut asistenţă militară şi o misiune de observatori din partea Statelor Unite care să supravegheze graniţele cu cele două regiuni separatiste ale Georgiei, Osetia de Sud şi Abhazia.
Într-o întrevedere cu opoziţia de la Tbilisi vicepreşedintele Statelor Unite, repetat că Statele Unite sunt alături de Georgia şi a repetat de asemeni că Statele Unite nu intenţionează să recunoască independenţa regiunilor separatiste ale Georgiei - Osetia de Sud si Abhazia. Rusia a recunoscut independnţa celor două regiuni, după războiul cu Georgia din august 2008.
Vizita vicepreşedintelui american în regiune a fost criticată de unii oficiali de la Moscova. A reuşit sau nu să-i convingă Joe Biden pe georgieni şi ucraineni că încălzirea relaţiilor ruso-americane nu-i va afecta în nici un fel şi dacă Moldova ar putea profita în vreun fel de pe urma acestui turneu est-european al vicepreşedintelui american – sunt întrebări pe care i le vom adresa acum lui Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova de la Washington
.

Elena Cioina: D-le Spanu, a reusit sau nu aceasta vizita si declaratiile pe care le-a facut Biden la Kiev si Tbilisi sa elimine orice suspiciune a celor doua capitale cum ca Rusia si Statele Unite au ajuns la o intelegere separata dupa vizita presedintelui Obama la Moscova?

Vlad Spanu: Eu cred ca mesajul lui Joe Biden a fost foarte direct si la Kiev si la Tbilisi, in care a spus ca, indiferent care sunt relatiile cu Rusia, relatiile americanilor cu georgienii si ucrainenii vor fi in permanenta ascensiune. Si le-a garantat ca vor avea o sustinere politica, economica, financiara si militara. Si, după cum ati spus la stiri, ce tine de doleanta ucrainenilor si georgienilor de a intra in NATO, asta este optiunea poporului din Ucraina si din Georgia si nici o tara terta nu poate sa intervina.

Valeriu Cater: Sa intelegem ca Statele Unite au dat clar de inteles ca in ciuda tuturor eforturilor de a se apropia de Moscova, nu vor renunta la a sustine aceste doua tari – Ucraina si Georgia. Dar Moldova, ca tara ce declara ca nu vrea in NATO, dar este totodata inca membra a GUAM, cum credeti, mai conteaza in acest joc politic Moscova – Washington?

Vlad Spanu: Eu cred ca pentru cetatenii Republicii Moldova aceasta vizita ar trebui sa aiba doua semnificatii. Prima este ca mesajul la Kiev si la Tbilisi a lui Joe Biden ar trebui si poate sa fie perceput la Chisinau, in Republica Moldova, ca un mesaj si pentru tara noastra. Voi dezvolta in continuare, daca avem timp. A doua semnificatie este ca neincluderea Moldovei in vizite la nivel inalt din partea Guvernului SUA sau a Congresului american, sau lipsa unor vizite la nivel inalt a unor demnitari moldoveni la Washington, sugereaza ca americanii, ca si europenii, percep Moldova ca pe o insula a sferei de influenta a Federatiei Ruse.

As vrea sa ma opresc putin la mesajele lansate la Kiev si la Tbilisi, care ar fi benefice si pentru cetatenii din Republica Moldova. Chiar as recomanda ca ascultatorii Europei Libere sa citeasca aceste discursuri, fiindca sunt alineate intregi care ar putea fi percepute ca mesaje si pentru cetatenii Republicii Moldova. De exemplu, Biden spune ca nu va uita cum in 2004 sute de mii de ucraineni demonstrau pasnic la Kiev cerand sa fie recunoscute voturile lor si sa fie auziti de autoritati. La fel, cred ca as putea spune ca s-a intamplat pe 6 aprilie la Chisinau, pana au intervenit provocatorii. Tot la Kiev, Biden spune ca ucrainenii au reusit sa construiasca un model pentru vecinii sai. Si aici, n-a spus, n-a exemplificat, dar se are in vedere Rusia, Belarus si Republica Moldova.

Azi in Ucraina vedem libertate – libertatea presei, deschidere si pluralism. Un mesaj foarte important, mi se pare, pentru noi, pentru Republica Moldova a fost cel in care a spus ca democratiile mature supravietuiesc fiindca ele dezvolta institutii. Cum ar fi liberatatea presei, sistemul judecatoresc care este intr-adevar independent, legislativul eficient, toate contribuind la anihilarea coruptiei, care impiedica dezvoltarea. Si aici, a fost un mesaj chiar foarte clar in discutiile pe care le-a avut separat cu opozitia si cu guvernantii de la Kiev si de la Tbilisi, unde a spus ca este important constituirea acestor institutii in stat si nu axarea pe personalitati, care vin si pleaca si care sunt in concurenta unii cu altii pentru a obine puterea. Deci, importante sunt aceste institutii care vor crea o platforma pentru tara ca aceasta sa se dezvolte in continuare.

Valeriu Cater
: D-le Spanu, de altfel, in acest context, unii analisti rusi sugereaza ca liderul comunist de la Chisinau, Vladimir Voronin, ar fi pierdut dupa alegerile din 5 aprilie, dar mai ales pe parcursul acestei campanii elecotrale, nu doar sustinerea Washingtonului, ci si pe cea a Moscovei. Cum credeti, cat de adevarat poate fi?

Vlad Spanu: Eu cred ca Moscova va sustine pe oricine care ii face jocul la Chisinau si in regiune. Asa ca, dimpotriva, cred ca Moscova ii bate cap in cap pe politicienii de la Chisinau si ii pune sa se intreaca – care sunt mai pro-rusi. Tot ce s-a intamplat in ultimii opt sau zece ani de zile asta ne demonstreaza. Rusia este prezenta la noi in tara cu o armata, sustine un regim separatist, intervine cu ajutor financiar, blocheaza produsele moldovenesti pe piata lor si astazi cea mai importanta tara din punctul de vedere a Guvernului de la Chisinau este Rusia. Fiindca cu Rusia se constituie parteneriate importante, nu cu americanii de exemplu. Sau, noi nu suntem astazi in lista Uniunii Europene ca tara care ar putea deveni membra. Asta din considerente pe care le stim cu totii si pe care analistii de la Chisinau le vad foarte bine si le spun – pentru cei care vor sa auda.

Elena Cioina
: D-le Spanu, si in acest caz mai poate miza Chisinaul pe sustinerea Statelor Unite, in procesul reglementarii transnistrene de exemplu?

Vlad Spanu
: Sigura ca da. Totul depinde de Chisinau. Daca Chisinaul venea cu un mesaj care era aproximativ in aceeasi linie cu mesajul de la Kiev sau de la Tbilisi. Nemaivorbind ca Chisinaul avea toate sansele sa devina – chiar din punct de vedere geografic, putea sa fie cu un pas inainte de Ucraina si Georgia. Iata ca din cauza unor greseli in politica externa de la Chisinau, Moldova a ramas azi si in urma Georgiei, si in urma Ucrainei, atat in ceea ce priveste un parteneriat cu americanii, cat si in ceea ce priveste integrarea in structurile euroatlantice.
XS
SM
MD
LG