Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Expoziția „Cei chemați, viață germană în Europa de Est”


Vedere din Brașov

Vedere din Brașov

Basarabia într-o expoziție berlineză

Un reporter stă de vorbă cu o tînără în holul lui Kronprinzenpalais din Berlin, unde tocmai s-a deschis expoziţia intitulată „Cei chemaţi. Viaţă germană în Europa centrală şi de est.“ Tînăra îi mărturiseşte reporterului că nu auzise niciodată de Basarabia. Văzînd un afiş s-a gîndit să meargă la expoziţie, fiindcă şi-a imaginat că acolo se va putea vedea ceva despre Arabia. Acum însă a aflat, continua tînăra să explice, că Bas-Arabia nu are nimic de-a face cu Arabia, ci că este vorba despre o regiune din răsăritul Europei, unde în secolul trecut au locuit şi etnici germani. Faptul că pînă şi actualul preşedinte al Republicii Federale Germania, Horst Köhler, s-a născut în această regiune îi era tot atît de necunoscut fetei - cu cunoştiinţe precare de geografie - ca şi multe alte informaţii selectate de Uniunea Izgoniţilor (Bund der Vertriebenen), expuse acum la Berlin.

Expoziţia şi-a propus să ilustreze istoria etnicilor germani stabiliţi în ultimele 8 secole în afara frontierelor Germaniei, mai precis: în ţările din Europa centrală şi răsăriteană. Pe lîngă numeroase documente istorice, obiecte de artă sau de cult, tablouri sau cărţi, vizitatorul poate urmări şi pe cîteva monitoare aspecte dintr-o istorie mai mult sau mai puţin necunoscute marelui public din Germania.

Astfel, vizitatorii pot afla împrejurările în care ţarina Katarina cea Mare i-a chemat pe coloniştii germani în Rusia, cum s-a desfăşurat stabilirea unor germani în Bucovina, Galiţia şi Basarabia, sau cu ce greutăţi au fost confruntaţi coloniştii care au ajuns în cîmpia Dunării, în Banat, care pe vremea aceea se afla sub dominaţia habsburgilor.

Explicaţiile pentru aceste colonizări cuprind doar nişte informaţii strict necesare contextului istoric. Informaţiile devin şi mai laconice, atunci cînd se referă la prima jumătate a secolului XX. Nu se spune aproape nimic despre faptul că tocmai numeroşi minoritari germani din ţări ca România, Ungaria, Iugoslavia sau Cehoslovacia au sprijinit activ politica celui de-al III-lea Reich. În schimb, se acordă o atenţie mai mare efectelor acestei colaborări nefaste, amintită doar în treacăt, care, după terminarea războiului, s-a soldat cu epurări etnice, deportări masive şi represiuni colective îndreptate împotriva grupurilor minoritare germane care trăiau în ţările central- şi est-europene.

Pînă şi ziare conservatoare, ca de pildă, „Frankfurter Allgemeine“ au reliefat aceste lipsuri, ajungînd la o concluzie care nu poate fi formulată mai limpede decît aşa: „Slăbiciunea acestei expoziţii constă în faptul că nu reuşeşte să acorde obiectivelor propuse, plasate într-un spaţiu geografic întins, şi adîncimea istorică necesară.“

Die Gerufenen. Deutsches Leben in Mittel- und Osteuropa. Berlin, Kronprinzenpalais, 16.7.-30.8. 2009
XS
SM
MD
LG