Acum cîteva zile, ministrul Finanţelor, Mariana Durleşteanu acuza primarii că ar fi de vină pentru eventuale restanţe la plata salariilor, iar luni, într-o şedinţă de guvern, premierul Zinaida Greceanîi infirma că Executivul ar fi dispus micşorarea salariilor bugetarilor. Ea a declarat: „Noi am solicitat conducătorilor instituţiilor bugetare să reducă cheltuielile cu 20%. Cu 20 % au fost reduse şi transferurile către bugetele locale, dar nu am dispus să fie micşorate salariile educatorilor, medicilor sau altor specialişti din instituţiile sociale”. Premierul a cerul ministerelor să verifice dacă plăţile către bugetari sunt onorate la timp şi integral.
În replică, primarul de la Drochia, Grigore Melnic, a făcut o declarație pentru postul nostru de radio.
De ce Guvernul evită să vorbească deschis despre faptul că restanţele la salarii, de exemplu, s-au format din cauza crizei economice şi de unde ar putea reduce pentru a optimiza cheltuielile – sunt doar două din întrebările pe care i le vom adresa fostului ministru al Finaţelor, Mihai Manole.
Elena Cioina: D-le Manole, sunt intr-adevar numai administratiile locale de vina pentru intarzierile salariale?
Mihai Manole: Vedeti, daca am vorbi de momentul actual, cand avem o supracentralizare a sistemului financiar, eu cred ca ei in mai mica masura poarta responsabilitate. Si numai in acea parte care tine de colectarea impozitelor si taxelor locale.
Valeriu Cater: Dar nu cumva marirea salariilor pe data de 1 aprilie, cu doar cateva zile inaintea scrutinului precedent, a avut ca efect si problemele actuale?
Mihai Manole: Da, si aceasta este una din pricini, deoarece la formarea bugetului noi avem cheltuielile care sunt acceptate conform indiatorilor corespunzatori si susrsele de finantare a acestor cheltuieli: sursele locale sau transferurile de la bugetul central. In cazul in care noi nu avem autonomie locala, dar avem o centralizare, a surselor financiare inclusiv, si diminuarea cu 20 la suta a transferurilor catre aceste teritorii, creaza aceasta situatie, situatia care o avem astazi. Dar de ce ar trebui totusi sa analizam in alt aspect situatia? Reiesind din faptul ca pe verticala Ministerul Finantelor are structurile din teritoriu. Ma refer la directorii financiari, trezorierile din teritoriu, prin intermediul carora foarte si foarte simplu poti verifica care este situatia reala. Ea poate fi verificata nu numai astazi, dar si pe viitor. In cazul in care cineva va dori sa stabileasca care a fost pricina reala, va putea foarte simplu face acest lucru.
Elena Cioina: D-le Manole, dar care este motivul pentru care autoritatile evita sa vorbeasca despre aceste probleme?
Valeriu Cater: Nu agraveaza cumva si in acest fel situatia?
Mihai Manole: Ne aflam, iarasi, in electorala pe de o parte, dar pe de alta parte avem cele 5 principii de baza inaintate de catre presedintele in exercitiu Voronin. Unul din ele este depasirea crizei economice. Pe de alta parte, cand vorbim de lucruri reale, nu se vade acest lucru. Si noi am diminuat cu 20 la suta transferurile cu cateva luni in urma reiesind dintr-o prognoza oarecare? Astazi avem o situatie reala care n-o comenteaza nimeni. Ea poate ca este mai deplorabila decat a fost prognozata cu o luna si jumatate – doua in urma.
Elena Cioina: Dar reducerea bugetelor locale cu 20 la suta era varianta cea mai optima pentru a putea face fata crizei? Sau Guvernul a putut reduce cheltuielile din alta parte inainte sa ajunga si in bugetele locale?
Mihai Manole: Trebuie analizata posibilitatea reducerii altor cheltuieli. De exemplu, pentru prima oara – citesc – formarea bugetului CSI, unde 12 state sunt ca sursa de finantare a acestui buget al CSI. Pana acum nu au fost asa transferuri, chiar daca erau – numai discutii. Ii revine si bugetului Moldovei undeva peste un milion de lei. Nu este mare, dar am putea aduna multe surse din acestea care ar putea fi stopate pe perioada complicata.
Elena Cioina: De exemplu?
Mihai Manole: De exemplu, avem un sir de activitati. Finantarea chiar a aparatului central – reducerea unor cheltuieli cm ar fi combustibil, cheltuieli de transport. Dar in principiu, eu cred ca noi suntem limitati in posibilitatea de a gasi asa surse, deorece suntem limitati si in posibilitatea de formare a bugetului.
Valeriu Cater: Adica, pana la urma, tot de un ajutor extern vom avea nevoie?
Mihai Manole: De o sursa – interna sau externa – dar e clar ca trebuie sa fim constienti de faptul ca noi putem consuma doar atata cat vom putea finanta, acoperi. Sau, daca ceva cheltuim astazi, trebuie sa fie nu numai nu numai pentru ziua de azi, dar cu scopul ca pe viitor vom obtine ceva mai mult sub aspect de incasari financiare.
În replică, primarul de la Drochia, Grigore Melnic, a făcut o declarație pentru postul nostru de radio.
De ce Guvernul evită să vorbească deschis despre faptul că restanţele la salarii, de exemplu, s-au format din cauza crizei economice şi de unde ar putea reduce pentru a optimiza cheltuielile – sunt doar două din întrebările pe care i le vom adresa fostului ministru al Finaţelor, Mihai Manole.
Elena Cioina: D-le Manole, sunt intr-adevar numai administratiile locale de vina pentru intarzierile salariale?
Mihai Manole: Vedeti, daca am vorbi de momentul actual, cand avem o supracentralizare a sistemului financiar, eu cred ca ei in mai mica masura poarta responsabilitate. Si numai in acea parte care tine de colectarea impozitelor si taxelor locale.
Valeriu Cater: Dar nu cumva marirea salariilor pe data de 1 aprilie, cu doar cateva zile inaintea scrutinului precedent, a avut ca efect si problemele actuale?
Mihai Manole: Da, si aceasta este una din pricini, deoarece la formarea bugetului noi avem cheltuielile care sunt acceptate conform indiatorilor corespunzatori si susrsele de finantare a acestor cheltuieli: sursele locale sau transferurile de la bugetul central. In cazul in care noi nu avem autonomie locala, dar avem o centralizare, a surselor financiare inclusiv, si diminuarea cu 20 la suta a transferurilor catre aceste teritorii, creaza aceasta situatie, situatia care o avem astazi. Dar de ce ar trebui totusi sa analizam in alt aspect situatia? Reiesind din faptul ca pe verticala Ministerul Finantelor are structurile din teritoriu. Ma refer la directorii financiari, trezorierile din teritoriu, prin intermediul carora foarte si foarte simplu poti verifica care este situatia reala. Ea poate fi verificata nu numai astazi, dar si pe viitor. In cazul in care cineva va dori sa stabileasca care a fost pricina reala, va putea foarte simplu face acest lucru.
Elena Cioina: D-le Manole, dar care este motivul pentru care autoritatile evita sa vorbeasca despre aceste probleme?
Valeriu Cater: Nu agraveaza cumva si in acest fel situatia?
Mihai Manole: Ne aflam, iarasi, in electorala pe de o parte, dar pe de alta parte avem cele 5 principii de baza inaintate de catre presedintele in exercitiu Voronin. Unul din ele este depasirea crizei economice. Pe de alta parte, cand vorbim de lucruri reale, nu se vade acest lucru. Si noi am diminuat cu 20 la suta transferurile cu cateva luni in urma reiesind dintr-o prognoza oarecare? Astazi avem o situatie reala care n-o comenteaza nimeni. Ea poate ca este mai deplorabila decat a fost prognozata cu o luna si jumatate – doua in urma.
Elena Cioina: Dar reducerea bugetelor locale cu 20 la suta era varianta cea mai optima pentru a putea face fata crizei? Sau Guvernul a putut reduce cheltuielile din alta parte inainte sa ajunga si in bugetele locale?
Mihai Manole: Trebuie analizata posibilitatea reducerii altor cheltuieli. De exemplu, pentru prima oara – citesc – formarea bugetului CSI, unde 12 state sunt ca sursa de finantare a acestui buget al CSI. Pana acum nu au fost asa transferuri, chiar daca erau – numai discutii. Ii revine si bugetului Moldovei undeva peste un milion de lei. Nu este mare, dar am putea aduna multe surse din acestea care ar putea fi stopate pe perioada complicata.
Elena Cioina: De exemplu?
Mihai Manole: De exemplu, avem un sir de activitati. Finantarea chiar a aparatului central – reducerea unor cheltuieli cm ar fi combustibil, cheltuieli de transport. Dar in principiu, eu cred ca noi suntem limitati in posibilitatea de a gasi asa surse, deorece suntem limitati si in posibilitatea de formare a bugetului.
Valeriu Cater: Adica, pana la urma, tot de un ajutor extern vom avea nevoie?
Mihai Manole: De o sursa – interna sau externa – dar e clar ca trebuie sa fim constienti de faptul ca noi putem consuma doar atata cat vom putea finanta, acoperi. Sau, daca ceva cheltuim astazi, trebuie sa fie nu numai nu numai pentru ziua de azi, dar cu scopul ca pe viitor vom obtine ceva mai mult sub aspect de incasari financiare.
