Linkuri accesibilitate

La 20 iulie 1969, puţin înainte de ora 23 ora Washingtonului, 6 dimineaţa la Chişinău şi Bucureşti, americanul Neil Armstrong a fost primul pămîntean ce a pus piciorul pe solul lunar, care era acoperit cu un strat de praf fin ca o pulbere, cum avea să-l descrie astronautul la întoarcerea sa pe Pămînt.

Marte, un loc mai intereant decît Luna

"Uneori mă gîndesc că am zburat spre astrul greşit. Marte a fost planeta mea favorită de mic copil, şi încă mai e... În ce priveşte corpurile cereşti, Luna nu e un loc neapărat interesant, în timp ce Marte e. În plus, Marte se aseamănă cel mai mult cu Pămîntul dintre toate planetele pe care le cunoaştem pînă acum", spunea duminică la o conferinţă publică în Washington, Michael Collins, unul din cei trei astronauţi ai misiunii Apollo 11.

Acum 40 de ani însă Collins n-a aflat cum e să fii... pe lună, pentru că a rămas la bordul navei Columbia, în timp ce Neil Armstrong şi Buzz Aldrin păşeau pe solul lunar. "Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire", spunea Neil Armstrong exact acum 40 de ani, sărind pe Lună de pe scara modulului "Eagle".

Armstrong şi Aldrin au stat pe Lună 21 de ore, au făcut poze, au testat gravitaţia, au luat mostre de sol lunar, şi au lăsat acolo un steag al Statelor Unite, instrumente ştiinţifice şi o placă metalică pe care era gravat un mesaj de pace din partea omenirii.

Au fost primii din cei 12 austronauţi americani care au fost pe Lună. Ultimul dintre ei, Eugene Cerman, a plecat de acolo în decembrie 1972, la bordul misiunii Apollo 17, şi lui îi aparţine celebra urmă de bocanc selenar, ultimul semn lăsat de om pe satelitul natural al Pămîntului.

Cursa spaţială între americani şi sovietici s-a transformat într-un mecanism de cooperare între doi foşti adversari

Aselenizarea istorică din 1969 a fost o victorie uriaşă pentru Statele Unite, angajate atunci într-o acerbă cursă spaţială cu Uniunea Sovietică, prima ţară din lume ce a pus un satelit pe orbită şi a trimis primul om în spaţiu, pe Iuri Gagarin.

O cursă despre care Neil Armstrong spune că a avut pînă la urmă efecte pozitive, pentru că ambele ţări au urmat un obiectiv ştiinţific, de cunoaştere şi explorare care s-a transformat în cele din urmă într-un mecanism de cooperare între doi foşti adversari, şi din acest punct de vedere, a fost o excepţională investiţie naţională pentru ambele părţi.

XS
SM
MD
LG