Înaintea plecării vicepreşedintelui Biden de la Washington, unul din consilierii săi principali, Tony Blinken a spus ziariştilor că mesajul pentru Kiev şi Tbilisi va fi unul şi acelaşi: efortul relansării relaţiilor americane cu Moscova nu se va face pe seama unor terţe ţări. „Vom continua să respingem noţiunea sferelor de influenţă şi vom continua să credem că democraţiile suverane au dreptul de a lua ele însele decizii, de a-şi alege partenerii şi alianţele”, a spus consilierul lui Biden, citat de AFP.
Vicepreşedintele american nu va fi primul oficial de la Washington care dă asemenea asigurări est-europenilor. În vizita sa la Moscova, la începutul lunii curente, preşedintele Barack Obama a spus într-un discurs rostit în faţa studenţilor, că o naţiune modernă nu este puternică pentru că-şi intimidează vecinii – o aluzie străvezie la politica agresivă a Moscovei faţă de unele din fostele republici sovietice, în frunte cu Georgia. Aceste remarci ale preşedintelui nu au îndepărtat însă toate temerile.
În numărul său cel mai recent, revista ucrainiană „Zerkalo Nedeli” susţine că interesul Statelor Unite faţă de Ucraina a scăzut deja considerabil în anii care au trecut de la aşa-numita „revoluţie portocalie”, care părea să plaseze ţara definitiv pe un curs pro-occidental. „În termeni geopolitici, scrie revista de la Kiev, Ucraina este ca o valiză fără mâner. E prea valoroasă ca s-o arunci la gunoi, dar prea incomodă ca s-o foloseşti”. „Vremurile s-au schimbat”, crede publicaţia ucrainiană şi conchide că instrumentele influenţei americane în vecinătatea Rusiei sunt „minime”.
Ucraina şi Georgia s-au aflat foarte aproape de structurile transatlantice în primăvara anului trecut, când erau gata să primească o invitaţie de a se pregăti pentru NATO. Fosta administraţie republicană era un avocat fervent al acestei idei, sprijinită mai ales de unii din noii aliaţi est-europeni. Până la urmă, ţările europene cele mai puternice din NATO, în frunte cu Franţa şi Germania, care au cerut precauţie, au avut câştig de cauză.
La Kiev şi Tbilisi, vicepreşedintele Biden va da probabil din nou asigurări că sprijinul american pentru invitarea celor două state în NATO rămâne la fel de ferm ca la început. Dar mulţi lideri ucrainieni şi georgieni vor nu vorbe, ci fapte, şi avertizează că în timp ce Occidentul ezită, Rusia îşi reface, mai pe faţă, mai pe ascuns, fosta sferă de influenţă.
Un asemenea pericol au semnalat săptămâna trecută într-o scrisoare adresată preşedintelui Obama 22 de foşti preşedinţi şi miniştri din foste ţări comuniste, inclusiv Vaclav Havel şi Lech Walesa. Semnatarii avertizau că dacă Statele Unite nu iau măsuri, Rusia va reuşi să „neutralizeze” estul Europei, adică să-l transforme într-o zonă-tampon, mai degrabă decât să-l lase să facă parte din structurile occidentale.
Avertismentul din scrisoare este comentat într-un editorial apărut în „Washington Post” în ajunul vizitei vicepreşedintelui Biden la Kiev. „Administraţia Obama, scrie WP, trebuie să ia scrisoarea în serios. Nu ca pe un reproş, ci o încurajare. Ţările care vor relaţii mai puternice cu Statele Unite, în baza valorilor democraţiei şi cooperării, nu sunt aşa de numeroase încât să ne permitem să le ignorăm”.
Vicepreşedintele american nu va fi primul oficial de la Washington care dă asemenea asigurări est-europenilor. În vizita sa la Moscova, la începutul lunii curente, preşedintele Barack Obama a spus într-un discurs rostit în faţa studenţilor, că o naţiune modernă nu este puternică pentru că-şi intimidează vecinii – o aluzie străvezie la politica agresivă a Moscovei faţă de unele din fostele republici sovietice, în frunte cu Georgia. Aceste remarci ale preşedintelui nu au îndepărtat însă toate temerile.
În numărul său cel mai recent, revista ucrainiană „Zerkalo Nedeli” susţine că interesul Statelor Unite faţă de Ucraina a scăzut deja considerabil în anii care au trecut de la aşa-numita „revoluţie portocalie”, care părea să plaseze ţara definitiv pe un curs pro-occidental. „În termeni geopolitici, scrie revista de la Kiev, Ucraina este ca o valiză fără mâner. E prea valoroasă ca s-o arunci la gunoi, dar prea incomodă ca s-o foloseşti”. „Vremurile s-au schimbat”, crede publicaţia ucrainiană şi conchide că instrumentele influenţei americane în vecinătatea Rusiei sunt „minime”.
Ucraina şi Georgia s-au aflat foarte aproape de structurile transatlantice în primăvara anului trecut, când erau gata să primească o invitaţie de a se pregăti pentru NATO. Fosta administraţie republicană era un avocat fervent al acestei idei, sprijinită mai ales de unii din noii aliaţi est-europeni. Până la urmă, ţările europene cele mai puternice din NATO, în frunte cu Franţa şi Germania, care au cerut precauţie, au avut câştig de cauză.
La Kiev şi Tbilisi, vicepreşedintele Biden va da probabil din nou asigurări că sprijinul american pentru invitarea celor două state în NATO rămâne la fel de ferm ca la început. Dar mulţi lideri ucrainieni şi georgieni vor nu vorbe, ci fapte, şi avertizează că în timp ce Occidentul ezită, Rusia îşi reface, mai pe faţă, mai pe ascuns, fosta sferă de influenţă.
Un asemenea pericol au semnalat săptămâna trecută într-o scrisoare adresată preşedintelui Obama 22 de foşti preşedinţi şi miniştri din foste ţări comuniste, inclusiv Vaclav Havel şi Lech Walesa. Semnatarii avertizau că dacă Statele Unite nu iau măsuri, Rusia va reuşi să „neutralizeze” estul Europei, adică să-l transforme într-o zonă-tampon, mai degrabă decât să-l lase să facă parte din structurile occidentale.
Avertismentul din scrisoare este comentat într-un editorial apărut în „Washington Post” în ajunul vizitei vicepreşedintelui Biden la Kiev. „Administraţia Obama, scrie WP, trebuie să ia scrisoarea în serios. Nu ca pe un reproş, ci o încurajare. Ţările care vor relaţii mai puternice cu Statele Unite, în baza valorilor democraţiei şi cooperării, nu sunt aşa de numeroase încât să ne permitem să le ignorăm”.
