Linkuri accesibilitate

Moldova nu mai e confundată cu o zonă „de drept” rusească

Au fost aleşi Preşedintele, Vice-Preşedinţii şi Chestorii Parlamentului. Au fost formate toate cele 20 de Comisii şi au fost alese conducerile lor ( Preşedinţi, Vice-Preşedinţi, Coordoantori, Vice-Coordoantori). Au fost negociate Delegaţiile şi Adunările Prlamentare care vor fi constiuite la toamnă. Pare stufos şi redundant. Cu observaţia că e şi stufos şi redundant. E, de fapt, oricum vă doriţi, dar nu lipsit de sens. Atîta doar că tîlcul acestor partide de şah simultane şi suprapuse nu e aşezat la vedere ci se desluşeşte în termeni largi. E vorba de ponderi şi direcţie generală. Din acest punct de vedere, avem în faţă începutul - deocamdată doar începutul - reechilibrării Parlamentului European. Mai scurt şi mai clar: recuperarea Estului. Impactul statelor estice admise în 2005 şi 2007 începe să conteze, acum, în 2009.

E vorba în primul rînd de Jerzy Buzek, primul Preşedinte est-european al Parlamentului European. Buzek, unul din oamenii de bază ai Solidarităţii, în timpul dictaturii comunsite, apoi Prim Ministru al Poloniei post-comunsite, nu e doar o mare victorie pentru polonezi. Adevărul complet e că Polonia continuă să fie o mare victorie pentru Estul Europei. Pînă în 1989, Polonia a fost principalul motor anti-comunist al Europei de Est. După 1989, Polonia rămîne cea mai coerentă şi lipsită de complexe voce a Estului în Europa. Însă alegerea lui Jerzy Buzek trebuie înţeleasă pînă la capăt. Buzek va fi Preşedinte doar jumătate de mandat ( doi ani şi şase luni). A doua jumătate a mandatului va reveni Socialiştilor. Acordul a fost negociat îndelung şi compromisul final descrie foarte exact rezistenţa socialismului occidental la reintegrarea istorică totală a Estului. O reechilibrare de drepturi şi puteri între Est şi Vest ar fi un eşec moral masiv pentru imaginea stîngii europene care continuă, discret dar eficient, să amîne sau să limiteze consecinţele paneuropene ale dezastrului comunist în Est.

Însă noua fizionomie a Parlamentului European e, totuşi, dominată de ascensiunea Estului. Monica Macovei a primit conducerea Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Moldova şi asta înseamnă că Parlamentul a reuşit să înţeleagă poziţia specială a României în zonă şi necesitatea unui tratament democratic autentic şi energic - aşa cum îl poate garanta numai un personaj cu palmaresul civil şi politic al Monicăi Macovei. La începutul lunii rezoluţia prin care OSCE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov anunţa, formal, normalizarea raportuirlor istorice Vest-Est. Soluţia admisă în cazul Delegaţiei pentru Moldova spune că şi Parlamentul a început să accepte principiul competenţei istorico-naţionale: Moldova nu mai e confundată cu o zonă „de drept” rusească. Europa începe să afle că Moldova nu e un exerciţiu retoric sau o rampă de manevre diplomatice amabile menite să demonstreze buna creştere europeană în faţa examinatorului rus.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG