Romania, desi este membra a Uniunii Europene, de doi ani si jumatate se afla inca sub monitorizare din cauza sistemului juridic incomplet reformat. Comisia Europeana evalueaza astfel anual printr-un Raport complet progresele pe care le face Romania, existind, cel putin teoretic, posibilitatea activarii asa numitei clauze de salvgardare. Acest mecanism ar putea duce la nerecunoasterea verdictelor date de justitia romaneasca in spatial european.
Surse comunitare sustin ca Raportul care va fi dat publicitatii saptamina viitoare nu va sanctona nici Romania, nici Bulgaria, iar clauza de salvgardare nu va fi pusa in aplicare. Expertii care au lucrat la Raport socotesc de altfel ca prin nerecunoasterea in Europa a solutiilor date de tribunalele din cele doua tari supuse monitorizarii ar fi pedepsiti mai degraba marii investitori, decit clasa politica, fiindca de obicei litigiile economice sint cu impact internatonal.
Pe de alta parte Raportul pe justitie va recomanda se pare mentinerea monitorizarii de catre Comisia Europeana a Romaniei si Bulgariei din cauza progreselor prea timide din cele doua state care au aderat in 2007. Uniunea Europeana a impus acest mecanism de tinere sub control a justitiei pentru a obliga Romania sa-si modernizeze mai repede institutiile statului de drept si legislatia juridica. De pilda oficialii romani au promis sa adopte in prima parte a acestui an noi coduri penal si civil, dar in ciuda faptului ca guvernul are o majoritate de 70 la suta in parlament, deputatii si senatorii nu s-au mobilzat suficient, iar executivul a fost nevoit sa-si asume raspunderea pentru aceste proiecte. Altfel spus parlamentul roman nu a dezbatut codurile, care reprezinta temelia legislatiei juridice in orice stat, ci le-a adoptat printr-un vot politic, de aceea Comisia asteapta intrarea lor in vigoare, precum si o lege de punerea in aplicare a Codului penal si de procedura penala, precum si a Codului civil.
Varianta preliminara a Raportului critica din nou Romania pentru modalitatea greoaie prin care fostii ministri pot fi deferiti justitiei. Conform surselor care au vazut Raportul Comisiei Europene, parlamentul roman este adus din nou in discutie fiindca a blocat urmarirea penala a unor demnitari. Desi Raportul nu da exemple nominale, din descrierea situatiei este vorba din nou despre fostul premier Adrian Nastase, pentru care procurorii anticoruptie au deschis mai multe dosare, dar parlamentul se opune inceperii urmaririi sale penale.
O alta critica se aduce Romaniei, fiindca tribunalele nu au finalizat pina acum nici un proces de inalta coruptie, desi mai multi fosti si actuali demnitari au ajuns in instanta pentru trafic de influenta si dobindrea de foloase necuvenite. Romania este totusi laudata fiindca l-a pastrat in functie pe Daniel Morar, sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in ciuda presiunilor politice care s-au facut pentru indepartarea sa. Procurorul sef anticoruptie este primul care si-a asumat, inca din 2005, anchetarea inaltilor demnitari.
Surse comunitare sustin ca Raportul care va fi dat publicitatii saptamina viitoare nu va sanctona nici Romania, nici Bulgaria, iar clauza de salvgardare nu va fi pusa in aplicare. Expertii care au lucrat la Raport socotesc de altfel ca prin nerecunoasterea in Europa a solutiilor date de tribunalele din cele doua tari supuse monitorizarii ar fi pedepsiti mai degraba marii investitori, decit clasa politica, fiindca de obicei litigiile economice sint cu impact internatonal.
Pe de alta parte Raportul pe justitie va recomanda se pare mentinerea monitorizarii de catre Comisia Europeana a Romaniei si Bulgariei din cauza progreselor prea timide din cele doua state care au aderat in 2007. Uniunea Europeana a impus acest mecanism de tinere sub control a justitiei pentru a obliga Romania sa-si modernizeze mai repede institutiile statului de drept si legislatia juridica. De pilda oficialii romani au promis sa adopte in prima parte a acestui an noi coduri penal si civil, dar in ciuda faptului ca guvernul are o majoritate de 70 la suta in parlament, deputatii si senatorii nu s-au mobilzat suficient, iar executivul a fost nevoit sa-si asume raspunderea pentru aceste proiecte. Altfel spus parlamentul roman nu a dezbatut codurile, care reprezinta temelia legislatiei juridice in orice stat, ci le-a adoptat printr-un vot politic, de aceea Comisia asteapta intrarea lor in vigoare, precum si o lege de punerea in aplicare a Codului penal si de procedura penala, precum si a Codului civil.
Varianta preliminara a Raportului critica din nou Romania pentru modalitatea greoaie prin care fostii ministri pot fi deferiti justitiei. Conform surselor care au vazut Raportul Comisiei Europene, parlamentul roman este adus din nou in discutie fiindca a blocat urmarirea penala a unor demnitari. Desi Raportul nu da exemple nominale, din descrierea situatiei este vorba din nou despre fostul premier Adrian Nastase, pentru care procurorii anticoruptie au deschis mai multe dosare, dar parlamentul se opune inceperii urmaririi sale penale.
O alta critica se aduce Romaniei, fiindca tribunalele nu au finalizat pina acum nici un proces de inalta coruptie, desi mai multi fosti si actuali demnitari au ajuns in instanta pentru trafic de influenta si dobindrea de foloase necuvenite. Romania este totusi laudata fiindca l-a pastrat in functie pe Daniel Morar, sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in ciuda presiunilor politice care s-au facut pentru indepartarea sa. Procurorul sef anticoruptie este primul care si-a asumat, inca din 2005, anchetarea inaltilor demnitari.
