Executivul Uniunii Europene propune liberalizarea regimului de vize cu ţările Balcanilor de vest. Potrivit acestei propuneri, cetăţenii Serbiei, Muntenegrului şi Macedoniei vor putea călători fără viză în ţările Uniunii Europene începînd cu 1 ianuarie anul viitor. Propunerea sonorizată de vicepreşedintele Comisiei Europene, Jacques Barrot trebuie aprobată mai întâi de miniştrii Justiţiei din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, dar nu va fi nevoie de un vot unanim.
Oficialul european a spus că după primele ţări vizate de această propunere, Serbia, Muntenegru şi Macedonia, ar putea urma ridicarea vizelor pentru Albania şi Bosnia. Dar toate 5 trebuie să îndeplinească anumite criterii, cum ar fi un control mai bun al graniţelor, acţiuni mai hotărâte împotriva criminalităţii şi corupţiei, introducerea paşapoartelor cu date biometrice.
Jacques Barrot a spus că dintre ţările europene Olanda are rezerve faţă de liberalizarea regimului de vize cu Serbia, din cauza problemelor rămase cu arestarea şi extrădarea suspecţilor de crime de război în fosta Iugoslavie, căutaţi de tribunalul ONU de la Haga. Dar vicepreşedintele Comisiei Europene a spus că tinerii din Serbia nu trebuie pedepsiţi pentru comportamentul din trecut al liderului autoritar iugoslav Slobodan Miloşevici.
Ministerul olandez de Externe a precizat prin purtătorul său de cuvânt că nu se opune anulării vizelor pentru sârbi, deşi condiţionează în continuare ratificarea unui acord de asociere a Serbiei la Uniunea Europeană de cooperarea deplină a Belgradului cu tribunalul de la Haga. "Olanda este în favoarea liberalizării regimului de vize o dată ce Serbia îndeplineşte anumite criterii. Nu poate fi vorba despre reţineri din partea noastră pe această temă”, a spus purtătorul de cuvânt al ministerului olandez de Externe, citat de Reuters.
Oficialii europeni spun că locuitorii din Kosovo, fosta provincie sârbă desprinsă de Serbia, vor avea nevoie în continuare de vize şi vor trebui să obţină paşapoarte speciale de la Belgrad. Potrivit vicepreşedintelui Comisiei Europene, noul regim de vize va obliga Serbia să monitorizeze graniţa cu fosta sa provincie, pe care Belgradul o consideră încă parte a Serbiei şi nu o recunoaşte ca stat.
Până la destrămarea fostei Iugoslavii în anii 1990, cetăţenii iugoslavi puteau călători fără viză în ţările vest-europene. Luna trecută, miniştrii europeni de Externe au sprijinit ridicarea vizelor pentru ţările din Bacanii de vest. Tuturor acestor ţări li s-a oferit perspectiva integrării în Uniunea Europeană, văzuta la Bruxelles ca o cale de a menţine regiunea stabilă. Până acum, dintre ţările desprinse din fosta Iugoslavie numai Slovenia a devenit membră a Uniunii Europene, iar Croaţia, cea mai aproape de aderare, are deja regim liber de vize cu ţările Uniunii.
Oficialul european a spus că după primele ţări vizate de această propunere, Serbia, Muntenegru şi Macedonia, ar putea urma ridicarea vizelor pentru Albania şi Bosnia. Dar toate 5 trebuie să îndeplinească anumite criterii, cum ar fi un control mai bun al graniţelor, acţiuni mai hotărâte împotriva criminalităţii şi corupţiei, introducerea paşapoartelor cu date biometrice.
Jacques Barrot a spus că dintre ţările europene Olanda are rezerve faţă de liberalizarea regimului de vize cu Serbia, din cauza problemelor rămase cu arestarea şi extrădarea suspecţilor de crime de război în fosta Iugoslavie, căutaţi de tribunalul ONU de la Haga. Dar vicepreşedintele Comisiei Europene a spus că tinerii din Serbia nu trebuie pedepsiţi pentru comportamentul din trecut al liderului autoritar iugoslav Slobodan Miloşevici.
Ministerul olandez de Externe a precizat prin purtătorul său de cuvânt că nu se opune anulării vizelor pentru sârbi, deşi condiţionează în continuare ratificarea unui acord de asociere a Serbiei la Uniunea Europeană de cooperarea deplină a Belgradului cu tribunalul de la Haga. "Olanda este în favoarea liberalizării regimului de vize o dată ce Serbia îndeplineşte anumite criterii. Nu poate fi vorba despre reţineri din partea noastră pe această temă”, a spus purtătorul de cuvânt al ministerului olandez de Externe, citat de Reuters.
Oficialii europeni spun că locuitorii din Kosovo, fosta provincie sârbă desprinsă de Serbia, vor avea nevoie în continuare de vize şi vor trebui să obţină paşapoarte speciale de la Belgrad. Potrivit vicepreşedintelui Comisiei Europene, noul regim de vize va obliga Serbia să monitorizeze graniţa cu fosta sa provincie, pe care Belgradul o consideră încă parte a Serbiei şi nu o recunoaşte ca stat.
Până la destrămarea fostei Iugoslavii în anii 1990, cetăţenii iugoslavi puteau călători fără viză în ţările vest-europene. Luna trecută, miniştrii europeni de Externe au sprijinit ridicarea vizelor pentru ţările din Bacanii de vest. Tuturor acestor ţări li s-a oferit perspectiva integrării în Uniunea Europeană, văzuta la Bruxelles ca o cale de a menţine regiunea stabilă. Până acum, dintre ţările desprinse din fosta Iugoslavie numai Slovenia a devenit membră a Uniunii Europene, iar Croaţia, cea mai aproape de aderare, are deja regim liber de vize cu ţările Uniunii.
