Bulgaria
În 2008, fosta coaliţie socialistă din Bulgaria a decis ca nivelul cheltielilor să fie mai mic în 2009 cu 10 la sută faţă de cel din anul precedent 2009. Cu toate acesteta, cheltuielile ‘ au înregistrat o creştere de 22 la sută, în timp ce veniturile la buget au scăzut cu 5 procente. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală din Bulgaria au cerut guvernului de la Sofia să reducă drastic cheltuielile bugetare pentru a nu intra în deficit.
La începutul lui iunie, cabinetul a operat o reducere de 500 de milioane de leva (peste 360 de milioane de dolari) a cheltuelilor, tăind 15 la sută din salariile miniştrilor şi renunţînd la o plănuită mărire cu 10 la sută a salariilor în sectorul public.
Croaţia
Croaţia a operat mai multe reduceri bugetare, între care şi îngheţarea unei creşteri cu 6 la sută a salariilor pentru mai mult de 150 de mii de lucrători din sectorul public.
Iniţial, profesorii şi doctorii au ameninţat să facă grevă, dar au acceptat între timp propunerea guvernului de mărire graduală a salariilor, de îndată ce economia va începe să se refacă.
Guvernul de la Zagreb insistă că poate gestiona finanţele publice fără ajutorul Fondului Monetar Internaţonal.
Estonia
În plină recesiune economică, parlamentul de la Talin a aprobat luna trceută o reducere cu 6 miliarde de coroane (535 de milioane de dolari) a cheltuielilor bugetare, reducere neceară dacă Estonia doreşte să respecte condiţiile de intrare în zona euro în 2011.
Parlamentul a decis de asemenea mărirea accizelor la carburanţi şi a mărit de la 20 la 22 la sută Taxa pe Valoarea Adăugată.
Irlanda
Guvernul de la Dublin a adoptat la începutul anului un program de austeritate pe cinci ani. Dublinul doreşte să obţină în 2010-2011 8 miliarde de euro prin mărirea impozitelor şi reducerea cheltuielilor bugetare, în afară de cele 3 miliarde 300 de milioane prevăzute în bugetul de urgenţă aprobat în aprilie.
Cabinetul irlandez a anunţat de asemenea reducerea cheltuielilor de protecţie socială, marirea taxei de mediu şi a celei imobiliare.
Irlanda este ţara din zona euro cu cel mai mare deficit bugetar - 10,75 la sută din Produsul Intern Brut - şi doreşte să reducă acest deficit la limita admisă în Uniunea Europeană - de 3 la sută - pînă în decembrie 2013.
Lituania
Guvernul lituanian estimează că economia Lituaniei va suferi în anul 2009 o contracţie de 18,2 la sută, şi din cauza asta a adoptat un buget suplimentar menit să economisească 1 milliard de litas (aproape 290 de milioane de dolari).
Taxa pe Valoarea Adăugată a fost mărită de de la 18 la 19 la sută, au fost mărite de asemenea taxele sociale pentru liber-profesionişti şi accizele la petrol şi alcool.
Pentru a echilibra bugetul de asigurări sociale, guvernul de la Vilnius a redus de la 5,5 la 3 la sută mărimea transferurilor spre fondurile private de pensii din contribuţia de asigurări sociale
Marea Britanie
Guvernul britanic a anunţat cîetva măriri de impozite pentru anii următori, dar nu suficiente pentru a ţine în frîu împrumuturile din sectorul public, care par a se umfla fără măsură.
În aprilie, ministrul de finanţe Alistair Darling a anunţat o mărire de la 40 la 50 la sută a impozitelor pe care trebuie să le plătească cei care cîştigă mai mult de 150 de mii de lire sterline pe an. În plus, cei care cîştigă peste 100 de mii de lire sterline anual vor pierde toate scutirile de impozit de care beneficiau pînă acum
România
Guvernul de centru stînga de la Bucureşti a renunţat la promisa mărire a salariilor din sectorul public, o măsură care respectă una din cerinţele Fondului Monetar Internaţionale, aceea de a reduce cheltueile din bugetul de stat.
Economia românească să va contracta în 2009, după ce criza globală a redus creditarea, consumul şi cererea de produse româneşti la export, ceea ce a obligat guvernul să apeleze la un împrumt de 20 de milioane de euro de la Fondul Monetar Internaţional.
Potrivit acordulului României cu FMI, guvernul roman trebuie să respecte o limită a deficitul bugetar de pînă la 4,6 procente din Produsul Intern Brut pînă la sfîrşitul lui 2009, urmînd ca acest deficit să ajungă la limita de 3 procente impusă ţărilor din Uniunea Europeană
Ungaria
Potrivit acordului de împrumut stand by cu Fondul MOnetar Internaţtional, de la care a primit în octombrie 2008 25 de miliarde de dolari, de Budapesta a promis o reducere a cheltuielilor bugetare de 1 miliard 300 de milioane de forinţi (6 miliarde 430 de milioane de dolari) în 2009 şi 2010.
Guvernul de la Budapesta a decis de asemenea să reducă drastic pensile şi să elimine salariile extra bugetare. Parlamentul maghiar a aprobat legea de mărire a Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20 la 25 la sută şi a introdus o rată specială de 18 la sută pentru alimentele de bază.
În 2008, fosta coaliţie socialistă din Bulgaria a decis ca nivelul cheltielilor să fie mai mic în 2009 cu 10 la sută faţă de cel din anul precedent 2009. Cu toate acesteta, cheltuielile ‘ au înregistrat o creştere de 22 la sută, în timp ce veniturile la buget au scăzut cu 5 procente. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală din Bulgaria au cerut guvernului de la Sofia să reducă drastic cheltuielile bugetare pentru a nu intra în deficit.
La începutul lui iunie, cabinetul a operat o reducere de 500 de milioane de leva (peste 360 de milioane de dolari) a cheltuelilor, tăind 15 la sută din salariile miniştrilor şi renunţînd la o plănuită mărire cu 10 la sută a salariilor în sectorul public.
Croaţia
Croaţia a operat mai multe reduceri bugetare, între care şi îngheţarea unei creşteri cu 6 la sută a salariilor pentru mai mult de 150 de mii de lucrători din sectorul public.
Iniţial, profesorii şi doctorii au ameninţat să facă grevă, dar au acceptat între timp propunerea guvernului de mărire graduală a salariilor, de îndată ce economia va începe să se refacă.
Guvernul de la Zagreb insistă că poate gestiona finanţele publice fără ajutorul Fondului Monetar Internaţonal.
Estonia
În plină recesiune economică, parlamentul de la Talin a aprobat luna trceută o reducere cu 6 miliarde de coroane (535 de milioane de dolari) a cheltuielilor bugetare, reducere neceară dacă Estonia doreşte să respecte condiţiile de intrare în zona euro în 2011.
Parlamentul a decis de asemenea mărirea accizelor la carburanţi şi a mărit de la 20 la 22 la sută Taxa pe Valoarea Adăugată.
Irlanda
Guvernul de la Dublin a adoptat la începutul anului un program de austeritate pe cinci ani. Dublinul doreşte să obţină în 2010-2011 8 miliarde de euro prin mărirea impozitelor şi reducerea cheltuielilor bugetare, în afară de cele 3 miliarde 300 de milioane prevăzute în bugetul de urgenţă aprobat în aprilie.
Cabinetul irlandez a anunţat de asemenea reducerea cheltuielilor de protecţie socială, marirea taxei de mediu şi a celei imobiliare.
Irlanda este ţara din zona euro cu cel mai mare deficit bugetar - 10,75 la sută din Produsul Intern Brut - şi doreşte să reducă acest deficit la limita admisă în Uniunea Europeană - de 3 la sută - pînă în decembrie 2013.
Lituania
Guvernul lituanian estimează că economia Lituaniei va suferi în anul 2009 o contracţie de 18,2 la sută, şi din cauza asta a adoptat un buget suplimentar menit să economisească 1 milliard de litas (aproape 290 de milioane de dolari).
Taxa pe Valoarea Adăugată a fost mărită de de la 18 la 19 la sută, au fost mărite de asemenea taxele sociale pentru liber-profesionişti şi accizele la petrol şi alcool.
Pentru a echilibra bugetul de asigurări sociale, guvernul de la Vilnius a redus de la 5,5 la 3 la sută mărimea transferurilor spre fondurile private de pensii din contribuţia de asigurări sociale
Marea Britanie
Guvernul britanic a anunţat cîetva măriri de impozite pentru anii următori, dar nu suficiente pentru a ţine în frîu împrumuturile din sectorul public, care par a se umfla fără măsură.
În aprilie, ministrul de finanţe Alistair Darling a anunţat o mărire de la 40 la 50 la sută a impozitelor pe care trebuie să le plătească cei care cîştigă mai mult de 150 de mii de lire sterline pe an. În plus, cei care cîştigă peste 100 de mii de lire sterline anual vor pierde toate scutirile de impozit de care beneficiau pînă acum
România
Guvernul de centru stînga de la Bucureşti a renunţat la promisa mărire a salariilor din sectorul public, o măsură care respectă una din cerinţele Fondului Monetar Internaţionale, aceea de a reduce cheltueile din bugetul de stat.
Economia românească să va contracta în 2009, după ce criza globală a redus creditarea, consumul şi cererea de produse româneşti la export, ceea ce a obligat guvernul să apeleze la un împrumt de 20 de milioane de euro de la Fondul Monetar Internaţional.
Potrivit acordulului României cu FMI, guvernul roman trebuie să respecte o limită a deficitul bugetar de pînă la 4,6 procente din Produsul Intern Brut pînă la sfîrşitul lui 2009, urmînd ca acest deficit să ajungă la limita de 3 procente impusă ţărilor din Uniunea Europeană
Ungaria
Potrivit acordului de împrumut stand by cu Fondul MOnetar Internaţtional, de la care a primit în octombrie 2008 25 de miliarde de dolari, de Budapesta a promis o reducere a cheltuielilor bugetare de 1 miliard 300 de milioane de forinţi (6 miliarde 430 de milioane de dolari) în 2009 şi 2010.
Guvernul de la Budapesta a decis de asemenea să reducă drastic pensile şi să elimine salariile extra bugetare. Parlamentul maghiar a aprobat legea de mărire a Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20 la 25 la sută şi a introdus o rată specială de 18 la sută pentru alimentele de bază.
