Linkuri accesibilitate

Medicina și învățămîntul au cele mai multe probleme

Ca să înţelegi mai bine în ce ţară trăieşti nu e obligatoriu s-o cutreieri în lung şi lat şi nici să fii mare economist, savant, antropolog. E suficient să citeşti din cînd în cînd informaţia difuzată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Deunăzi am aflat că Agenţia sus-pomenită propune 3613 locuri de muncă vacante. Iar “oferta cea mai bogată” e pentru surori medicale, asistenţi medicali, medici de profil, profesori, învăţători, medici veterinari, maiştri, laboranţi şi farmacişti. Nu trebuie să fii foarte înţelept ca să presupui că anume domeniile cu cele mai multe locuri de muncă vacante au şi cele mai multe probleme. Care sînt acestea? Medicina şi învăţămîntul.

Aş mai remarca aici un amănunt curios. Nu prea am văzut, în anii tranziţiei interminabile, ca Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă să propună locuri vacante pentru poliţişti sau funcţionari. De ce oare? Doar fiindcă poliţiştii şi funcţionarii nu sînt luaţi din drum, ci sînt aleşi pe sprînceană? O fi, fireşte, aşa. Dar am impresia că mai e ceva la mijloc: doritorii de a deveni poliţişti şi funcţionari au fost mereu mulţi. Poliţia şi organele de stat nu duc lipsă de cadre. În caz contrar, Agenţia cu pricina ar fi avut o ofertă bogată şi în ceea ce priveşte locurile vacante de cinovnici şi poliţişti.

E o stare de lucruri curioasă pentru că şi salariile poliţiştilor şi cinovnicilor nu sînt exorbitante aici. Aş zice chiar că ele sînt comparabile cu salariile învăţătorilor şi medicilor. Şi munca poliţiştilor şi a cinovnicilor e la fel de dificilă ca şi a medicilor şi a învăţătorilor. De ce dar poliţia şi organele de stat nu au locuri de muncă vacante iar medicina şi învăţămîntul le au mereu?
XS
SM
MD
LG