Linkuri accesibilitate

Resursele publice trebuie utilizate transparent și eficient


Igor Dodon, ministrul economiei

Igor Dodon, ministrul economiei

Interviu cu economiștii Igor Dodon și Valeriu Lazăr

În prima jumătate a acestui an, acumulările în bugetul de stat sunt cu 14 la sută mai mici în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Autorităţile au anunţat că în caznaua statului s-au adunat puţin peste 6 miliarde de lei sau aproximativ 86 de procente din suma planificată. Dintre acestea aproape 66 la sută sunt venituri acumulate din circuitul vamal.

Agenţiile de presă scriu că administraţiile locale au acumulat în aceeaşi perioadă, de 6 luni, venituri de peste 3 miliarde de lei, avînd practic aceleaşi cheltuieli. Din bugetul de stat au fost cheltuiţi 7,6 miliarde de lei sau aproape 70 la sută din banii preconizaţi pentru această perioadă. In particular, au fost alocaţi bani pentru achitarea pensiilor militarilor, în jur de 300 de milioane, pentru burse –aproximativ 120 de milioane de lei şi pentru investiţii capitale - peste 44 de milioane. Ce alte cheltuieli au mai fost operate, autorităţile nu ne anunţă deocamdată.

De ce s-au acumulat mai puţini bani în bugetul statului, în ce măsură ne afectează acest lucru şi cum se vor descurca autorităţile – la aceste şi alte întrebări îi vom ruga să ne răspundă acum pe Igor Dodon candidat pe listele Partidului Comuniştilor şi ministru al economiei, degrevat din această funcţie şi pe Valeriu Lazăr, ex-ministru la economie. Se cuvine sa precizam ca primul este candidat pe lista Partidului Comunistilor, iar cel de-al doilea – pe lista Partidului Democrat. Aceasta calitate a lor ne intereseaza, insa, mai putin in aceasta dimineata.


Elena Cioina: D-le Dodon, statisticile oficiale arata ca acumularile la buget scad constant. Va fi Guvernul in aceste conditii capabil sa achite pensiile, salariile si toate celelalte plati?

Igor Dodon
: Am mentionat si anterior ca prioritatea de baza pentru aceasta etapa este achitarea, onorarea obligatiilor sociale, cat si onorarea unor obligatii ce tin de infrastructura investitionala, care de fapt ne dau valoarea adaugata si ne dau si un loc de munca, de lucru, in lant. Sunt ferm convins ca pe parcursul acestui an aceste obligatii la care m-am referit vor fi onorate.

Valeriu Cater: D-le Dodon, dar noi avem semnale din provincie, de la oameni, care spun ca unele plati sunt deja intarziate.

Igor Dodon: Unele plati? Va referiti la plati de cheltuieli curente probabil, nu la pensii, salarii.

Elena Cioina: Chiar despre pensii e vorba. Sau despre unele indemnizatii sociale care nu sunt achitate la timp.

Igor Dodon: Indemnizatiile si obligatiile sociale, din informatiile de care dispun, cel putin la acest moment, de la colegii care au ramas in Guvern, se achita la timp. Noi am mers cu unele optimizari, de 20 la suta, a cheltuielilor neprioritare. De exemplu, o autoritate, fie publica centrala, fie publica locala, urma sa efectueze unele cheltuieli de reparatie curenta. Noi consideram ca aceste cheltuieli nu sunt prioritare si pot fi reduse. In total cheltuielile vor fi de circa 1,5-2 miliarde de lei din bugetul de stat si bugetul public national pentru anul curent.

Elena Cioina
: D-le Lazar, cat de justificat este in aceste conditii optimismul Guvernului, in opinia Dvs?

Valeriu Lazar: Un Guvern intotdeauna trebuie sa fie optimist, pentru ca pana la urma foarte important este mesajul public adresat populatiei, dar sa nu exageram. Si cred ca Guvernul si colegii mei pe undeva exagereaza la acest capitol in optimismul lor. Eu cred ca, revenind punctual, asa cum ati formulat intrebarile, fara indoiala raspunsul la intrebarea de ce acumulam mai putin la buget este la suprafata, se regaseste chiar in informatia pe care ati oferit-o.

In situatia in care bugetul in proportie de 70 la suta se formeaza din platile aferente importurilor, adica din platile vamale si cand avem o constrangere a importurilor, pe de o parte, iar pe de alta parte putem spune ca deja de doua trimestre suntem in recesiune economica, fara indoiala nu putea sa nu avem ca efect constrangerile bugetare. Sincer, eu nu pun la indoiala corectitudinea prioritatilor asa cum le aplica Guvernul. Intr-adevar, trebuie sa facem tot posibilul si imposibilul ca sa achitam la timp pensiile, salariile, fiindca chiar din considerente economice daca doriti trebuie sa mentinem consumul si multe alte elemente trebuie realizate pentru a mentine capacitatea de cumparare a populatiei, ca o premisa importanta pentru stoparea declinului. Si, de ce nu, sa incercam sa revenim pe trendul de crestere.

Sincer, pe mine asta mai putin ma intereseaza acum. Adica, repet, chiar onestitatea mea profesionala nu-mi permite sa zic ca guvernul procedeaza incorect in aceasta situatie. Dar ma deranjeaza altceva de fapt. Am impresia ca, catre luna august, atunci cand vom finaliza si aceasta etapa electorala, ne vom trezi cu caznaua statului goala, pe de o parte. Pe de alta parte, deja am sezizat, pe primul trimestru cel putin, am vazut un declin radica in realizarea investitiilor in capital fix si am vazut acolo ca din ceea ce a facut statul in raport cu anul trecut sunt tocmai investitiile capitale pe care le face din bugetul de stat sunt foarte si foarte constranse si de aici provine de fapt ingrijorarea mea cea mare: sa nu ne trezim cumva ca, pe de o parte, nu am realizat investitii suficiente in infrastructura si, pe de alta parte, nu vom avea resursele necesare pentru a continua plata pensiilor si salariilor majorate.

Valeriu Cater
: D-le Dodon, tocmai aici e problema. Unii experti spun ca din considerente electorale Guvernul a intarziat foarte mult cu anumite masuri anticriza si continua sa intarzie. Dvs ce ati avea de replicat, inclusiv la ce a spus adineaori d-l Lazar?

Igor Dodon
: Am spus ca vorbim mai putin de politica. Ati lansat acest mesaj, atat Dvs, cat si colegul meu care este de cealalta parte. In primul rand, mai multi colegi, oponenti politici, spuneau ca imediat dupa 5 aprilie caznaua va fi goala si nu vor fi achitate salariile, pensiile. Suntem la mijlocul lunii iulie. Tin sa mentionz ca cash-low-ul pe care noi il facem practic saptamanal si il facem in fiecare luna, si la care am fost prezent pana nu demult, imi permite sa spun ca obligatiunile atat sociale, cat si alte obligatiuni interne si externe vor fi achitate de catre stat si dupa 29 iulie, dupa finalizarea campaniei electorale.

Elena Cioina: D-le Dodon, dar cum aveti de gand sa supliniti caznaua statului in acea perioada?

Igor Dodon: In primul rand trebuie sa spunem cert care va fi situatia cu caznaua de stat in anul curent. Opinia noastra este si calculele noastre arata ca deficitul de stat va fi de circa 3-4 miliarde de lei. Ce inseamna aceasta? Din start era prevazut pentru anul curent un deficit de 1 miliard de lei. Este vorba de un deficit suplimentar de 2-3 miliarde de lei, in dependenta de cum vor evolua indicatorii macroeconomici. Este important sa gasim surse de acoperire a acestui deficit. De fapt, surse sunt doua: sunt sursele interne, care la moment se valorifica, inclusiv soldurile la inceputul anului curent, solduri care ne-au permis si ne permit sa ne mentinem, si sursele externe, asupra carora negociem al aceasta etapa. Important este ca deficitul de 3 sau 4 miliarde de lei sa fie utilizat nu pentru acoperirea cheltuielilor curente, ci pentru proiecte investitionale. As dori sa mentionez ca 3-4 miliarde de lei este circa 7-8 la suta din PIB. Spre comparatie, in Statele Unite 12 la suta din PIB constituie deficitul bugetar. Rusia mai mult de 8, nu mai vorbesc de colegii din Ucraina.

Elena Cioina: Dar ca suprafata sunt foarte mari aceste tari.

Valeriu Cater: Si ca performanta economica suntem intr-o situatie total diferita, fiti de acord.

Igor Dodon: Sunt de acord, insa 12 la suta din bugetul unei tari cu suprafata mare si 8 la suta deficitul bugetar al Republicii Moldova – vorbim de deficitul din PIB – asa ca ele pot fi comparate si sunt indicatori care se compara la nivel macroeconomic.

Acum in ceea ce tine de criza si planuri anticriza, s-a vorbit foarte mult in ultimul timp si se vorbeste in continuare. As dori sa mentionez ca un plan anticriza cuprinde in sine reforme, in primul rand, si acoperirea financiara a acestor reforme. Reformele inseamna modificari de legislatie. Un plan anticriza fara aceste elemente de fapt nu este un plan anticriza. Este doar o declaratie – o declaratie politica. Atunci cand incepand cu luna februarie suntem in continua campanie electorala, pe cat de justificat ar fi sa venim acum cu modificari de legislatie care de fapt nu pot fi implementate. De aceea am si venit cu unele actiuni care de fapt pot fi lansate in aceasta etapa. Nu vreau sa repet ceea ce am mentionat cu doua saptamani in urma.

Valeriu Cater: D-le Lazar, Dvs cum credeti, judecand dupa situatia existenta, cum vor evolua indicatorii bugetari in perioada imediat urmatoare? Trebuie sa ne asteptam la o scadere in continuare a acumularilor la buget sau putem spera la o redresare a situatiei?

Valeriu Lazar: Sincer nu ma sperie un deficit bugetar chiar si de 10-11%, fiindca este calea pe care au mers practic toate statele care au fost impuse sa realizeze programe anticriza si au fost tari care au alocat pana la 10 la suta din PIB pentru masurile anticriza. Fara indoiala sunt masuri de stimulare a economiei. De aceea revin la ideea ca, eu cred, ca o anumita relaxare in acest sens nu este una critica. 3-4 miliarde pentru Republica Moldova nu intra in zona critica.

Mult mai important este sa stim ca intr-adevar aceste resurse vor fi alocate preponderent pentru infrastructura, care ne asigura efect multiplicator, pe termen mediu si lung ne asigura o crestere a productivitatii economiei in ansamblu si a unor intreprinderi sau a unor sectoare particulare. Cu acoperirea acestui deficit, ar fi o naivitate sa zicem ca avem resursele interne. Da, anul acesta mai consumam ce am strans anul trecut din privatizari, aici chiar nu pot avea prea multe pretentii la Guvern. Si, in genere, sa stiti ca eu sunt intr-o situatie foarte delicata. Din punct de vedere profesional nu am mari pretentii. Stiu ca colegii din blocul economic sunt bine intentionati si destul de buni profesionisti. Problema este alta.

Nu mi se pare corect ca conducerea paritidului din care ei fie fac, fie nu fac parte le suceste mainile ca ei sa faca niste lucruri pe care ei, din punct de vedere profesional, in alte circumstante nu le-ar face. De aceea eu mi-as dori ca colegii care se regasesc in blocul economic sa aiba mai multa insistenta si sa convinga factorii politici sa echilibreze lucrurile. Fiindca de fapt riscam sa achitam toate pensiile, salariile, dar ne-am ambitionat sa le majoram – nu intru in zona discutiei, e treaba lor ca au facut-o asa – dar am impresia ca prin aceste decizii au dezechilibrat bugetul si acum cauta solutii pentru problema care si-au creat-o singuri.
XS
SM
MD
LG