Linkuri accesibilitate

Pentru ca pensia să atingă nivelul minimului de existenţă, cota contribuţiei sociale ar trebui să fie ridicată de la 29 la 49%

Adrian Lupuşor: În primul rînd, trebuie să înţelegem că este inadmisibilă situaţia în care pensia medie acoperă puţin peste jumătate din minimul de existenţă al pensionarilor. Raportul dintre pensia medie şi minimul de existenţă este de 58 la sută, pensia medie fiind de 666,3 lei pentru limita de vîrstă. În acelaşi timp, sistemul public de pensii subminează principiile echităţii sociale, pentru că rata de înlocuire a salariului pierdut constituie doar 26 la sută, ceea ce înseamnă că nivelul pensiei acoperă doar puţin peste un sfert din nivelul veniturilor acumulate pe parcursul perioadei active. Este cel mai mic nivel din Europa, fapt ce relevă de fapt ineficienţa sistemului public de pensii şi incapacitatea acestuia de a menţine un nivel de trai cel puţin similar pentru pensionar, faţă de cel dus în perioada activă a vieţii.

Radu Benea: Unul din argumentele invocate în studiu este şi cel demografic...

Adrian Lupuşor: Fenomenul de îmbătrînire a populaţiei, de rînd cu creşterea speranţei de viaţă, creează presiuni majore asupra fondului public de pensii. Astfel, dacă la începutul perioadei de tranziţie raportul dintre pensionari şi persoanele angajate constituia unu la şase, în prezent pentru întreţinerea unui pensionar aproximativ lucrează un singur angajat. Spre comparaţie, în Uniunea Europeană pentru întreţinerea unui pensionar lucrează patru persoane. Prin urmare, presiunile asupra fondului public de pensii din Republica Moldova sînt practic de patru ori mai mari, decît cele exercitate în Uniunea Europeană, ceea ce denotă situaţia alarmantă legată de sistemul public de pensii.

Radu Benea: Soluţia pe care o propuneţi în acest studiu este trecerea la sistemul de pensii private. Dar în Moldova există o lege a pensiilor private care nu prea funcţionează. De ce nu a fost dusă pînă la capăt această reformă şi ce redomandări aveţi?

Adrian Lupuşor: Faptul că timp de 10 ani a fost creat doar un singur fond acuma recent, relevă de fapt inoperabilitatea acestei legi, pentru că ea nu prevede facilităţi care ar motiva atît activitatea administratorilor fondurilor, cît şi potenţialii beneficiari ai acestor fonduri. În acelaşi timp, legea nu este integrată în legislaţia fiscală a Republicii Moldova. Astfel, lipsesc anumite pîrghii fiscale care ar crea anumite stimulente financiare atît pentru angajatori, cît şi pentru angajaţi. Noi propunem în baza experienţei internaţionale introducerea deductibilităţii fiscale de la plata contribuţiilor în fondurile nestatale de pensii, ceea ce ar presupune că angajatorii şi angajaţii, contribuind la fondurile nestatale de pensii vor acumula la sfîrşitul anului fiscal o bază impozabilă mai mică, ceea ce i-ar acorda o posibilitate de a plăti mai puţine impozite, în schimbul contribuţiei în fondurile nestatale de pensii. Deci, este o practică întîlnită în toate statele unde a fost implementat sistemul de pensii private şi această pîrghie fiscală constituie stimulentul major care ar facilita dezvoltarea sistemului de pensii private în Republica Moldova. Asemenea practici au fost implementate în România, începînd cu 2007, precum şi Federaţia Rusă, în statele baltice. Spre exemplu, Ungaria care este ţara care prima a implementat sistemul de pensii private obligatorii şi facultative - deci cei doi piloni suplimentari primului - acum înregistrează cel mai înalt nivel al ratei de recuperare a salariului pierdut. Deci, aceasta înseamnă că nivelul pensiei, practic, este în corelaţie directă cu volumul contribuţiilor plătite în fondurile de pensii pe parcursul perioadei active.

Radu Benea: Acum fiind şi perioadă electorală, partidele politice vin cu mai multe oferte, vehiculînd sume de cel puţin 100 sau chiar 200 de dolari pe lună pentru mărimea pensiei minime. Cît de reale sînt asemenea obiective, în actualele condiţii?

Adrian Lupuşor: Este ireal de atins asemenea obiective, pentru că sistemul public de pensii prin definiţie presupune asigurarea unei pensii cel puţin de supravieţuire pentru pensionari. Conform estimărilor făcute în studiu, pentru a atinge un nivel al pensiei cel puţin la nivelul minimului de existenţă în Republica Moldova, cota contribuţiei sociale ar trebui să fie ridicată de la 29 la sută, cît este în prezent, pînă la 48-49 la sută. Este un nivel absolut inadmisibil, luînd în consideraţie percepţia extrem de negativă a mediului de afaceri şi a angajaţilor faţă de actuala cotă de 29 la sută, care la fel este percepută ca fiind mult prea înaltă şi determinînd tot mai multe companii să recurgă la practica salariilor plătite în plic. Soluţia este constituirea pilonilor suplimentari de pensii, adică dezvoltarea sistemului de pensii private, care ar veni ca un supliment pentru sistemul public de pensii, ceea ce ar reduce presiunea asupra acestuia din urmă.
XS
SM
MD
LG