Linkuri accesibilitate

Oficial banii vor fi destinaţi suplimentării pensiilor şi alimentaţiei copiilor în instituţii sociale

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Mai întîi un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Viorica Zaharia.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Autorităţile transnistrene speră ca noua preşedinţie suedeză a Uniunii Europene să le ridice interdicţia de călătorie în spaţiul comunitar. O declaraţie în acest sens a făcut joi la Tiraspol , Vladimir Yastrebceak, şeful departamentului de externe. El a spus că restricţiile sunt „un obstacol” în calea cooperării dintre Tiraspol şi Europa. Tot joi, liderul transnistrean Igor Smirnov, după ce s-a întâlnit cu oficiali ai OSCE, a respins ideea reluării negocierilor politice, învinuind Chişinăul că ar impune noi bariere comerciale pe Nistru. Pe de altă parte, Tiraspolul a acceptat să reia consultările la nivel de experţi pentru măsurile de încredere.

Transnistria a primit o nouă tranşă în valoare de 7,3 milioane dolari, dintr-un ajutor financiar rusesc – a treia de la începutul anului. Sovietul suprem a anunţat că o parte a banilor va fi utilizată pentru adaosul la pensii care în acest an ar putea fi de 15 dolari. Restul sumei care nu se precizează ar fi destinată alimentaţiei copiilor în 188 de instituţii sociale: şcoli-internate, spitale sau grădiniţe de copii. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Bugetul oraşului Tiraspol a încasat cu aproape 10 la sută mai puţine venituri decît cele planificate în prima jumătate a anului. Deficitul bugetar în creştere a constrîns administraţia să îngheţe anumite cheltuieli ca să poată să achite restanţele la salarii şi primele de concedii pentru cadrele didactice. La ultima sa şedinţă, consiliul orăşenesc Tiraspol a decis să se împrumute de la bănci comerciale, dacă nu-i vor ajunge bani pentru plăţile salariale, care întîrzie aproape o lună.

Uniunea Europeană ar putea să finanţeze cîteva proiecte sociale, prezentate la primul forum de investiţii în Transnistria. Este vorba despre reconstrucţia caselor de bătrîni din satele Mălăieşti şi Pervomaisk, şi reparaţia grădiniţei de copii din satul Cremenciug. La o întîlnire cu conducerea camerei de comerţ şi industrie din Tiraspol, oficiali europeni au spus că în condiţiile crizei economice globale, Bruxellesul ar putea să contribuie şi la dezvoltarea managementului în afaceri prin programe de instruire sau la realizarea unor proiecte de investiţii de importanţă socială cum ar fi cele de dezvoltare a turismului şi revigorare a sistemului de irigare în Transnistria.

Organizaţia americană Freedom House care evaluează în rapoarte anuale starea democraţiei în ţările aflate în tranziţie spune că în Republica Moldova democraţia s-a aflat în regres anul trecut. În raportul dat publicităţii la sediul Europei Libere de la Praga , organizaţia „Freedom House” a acordat Republicii Moldova pentru anul trecut cea mai mică notă în 10 ani, încandrînd-o la categoria ţărilor cu un regim autoritar semi-consolidat. La aceeaşi categorie se găsesc Kosovo şi Armenia. Ucraina şi Georgia sunt într-o categorie superioară din punct de vedere al democratizării şi anume cea a “regimurilor hibride sau în tranziţie”, în timp ce Belarus şi Rusia se află împreună cu ţările Asiei Cenrale în categoria “regimurilor autoritare consolidate”.

Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedeev s-a declarat încrezător că întîlnirea pe care o va avea cu omologul său american Barack Obama la Moscova va ajuta la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări. Medvedev a lăudat intenţia administraţiei Obama de a schimba situaţia şi de a îmbunătăţi relaţiile bilaterale, pe care le-a descris ca fiind practic ca pe vremea „Războiului Rece”.

Ambasadorul Suediei la Bucureşti Mats Aberg a numit o “anomalie” vizele impuse cetăţenilor români de guvernul de la Chişinău în luna aprilie. Diplomatul suedez, a cărui ţară a preluat miercuri şefia Uniunii Europene, a spus că problema va fi rezolvată după formarea unui nou guvern la Chişinău. Vorbind joi la o conferinţă de presă la Bucureşti, Mats Aberg a mai spus că Republica Moldova va fi un subiect “interesant” pentru preşedinţia suedeză a Uniunii Europene.

Forţele irakiene de securitate au preluat de la trupele americane controlul asupra oraşelor, la 6 ani de la interveniţia armată împotriva regimului Saddam Hussein. Evenimentul a fost sărbătorit în toată ţara, iar ziua de 30 iunie a fost declarată sărbătoare naţională. Retragerea totală a forţelor americane se va încheia în 2011.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi ascultători, invitatul emisiunii de astăzi este jurnalistul de la Tiraspol Maxim Kuzovlev, pe care l-am întrebat mai întîi ce evenimente ale săptămînii trecute i s-au părut mai importante?

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev: „Pentru Transnistria cred că ştirea cea mai importantă este că a primit o nouă tranşă în valoare de 223 de milioane de ruble ruseşti din acel ajutor financiar gratuit pe care îl primeşte din Federaţia Rusă. Oficial s-a anunţat că banii vor sînt destinaţi pentru suplimentarea pensiilor şi pentru alimentaţia copiilor în instituţii sociale”.

Radu Benea: Pentru că aţi început cu această ştire, vă propun să ascultăm următorul material, în care corespondenţii noştri au încercat să afle mai multe despre nevoile cele mai stringente ale instituţiilor preşcolare, vizitînd şi o grădiniţă de copii dintr-o localitate de la marginea oraşului Tiraspol. Relatează, Valeria Viţu.

Ludmila Lunnik, directoarea grădiniţei de copii „Alionuşka” din satul Blijnii Hutor, raionul Slobozia, crede că instituţiile preşcolare - şi nu doar cele din raion, dar din întreaga regiune -
au nevoie în primul rînd de sprijin pentru asigurarea copiilor cu o alimentaţie completă.
Raţia alimentară zilnică a unui copil este de 3 ruble transnistrene - bani pe care îi plătesc părinţii. Dar cu 3 ruble într-un magazin nu cumperi decît o singură franzelă. De aceea, grădiniţa îi roagă pe părinţi să contribuie fiecare cu ce poate ca să diversifice hrana copiilor.

Ludmila Lunnik mai spune că nu duce lipsă de personal tehnic. Explozia şomajului din ultima perioadă practic i-a rezolvat problema funcţiilor care tradiţional erau vacante din cauza salariilor mici de la buget. În schimb, lipsesc cadre pedagogice calificate. Mulţi dintre educatori sînt studenţi, care de regulă însă, după absolvire îşi caută alte locuri de muncă plătite mai bine.

O altă problemă serioasă este supra-aglomerarea grădiniţei. Numărul doritorilor de a-şi înscrie copilul îl depăşeşte cu mult pe cel al locurilor disponibile. În ultimii 2 ani, numărul copiilor nouă născuţi la Blijnii Hutor s-a dublat. Îngrijoraţi sînt şi părinţii. „Ne-am înscris la grădiniţă în luna martie. De atunci, tot umblăm şi aşteptăm. Nu sînt locuri. Copilul meu are deja 5 ani. Dacă nu voi reuşi aici, îmi voi încerca norocul la oraş”.

Dar aceeaşi situaţie e şi-n Tiraspol, unde sînt 29 de grădiniţe toate supra-aglomerate. Unele dintre ele au de cîteva ori mai mulţi copii, decît limita de capacitate. Şeful direcţiei învăţămînt din Tiraspol, Evghenii Kahanovski declara recent că într-o asemenea situaţie nici nu se poate vorbi despre respectarea unor minime standarde şi asta devine o problemă extrem de serioasă pentru autorităţile locale.

Radu Benea: Mulţumesc, Valeria, revenim la discuţia cu invitatul nostru. Dle Kuzovlev, ajutorul rusesc desigur nu poate rezolva toate problemele din Transnistria şi probabil că nici nu are această menire, dar totuşi cît de substanţială e această susţinere? Nu am găsit date oficiale complete, dar numai în prima jumătate a anului trecut bunăoară transferurile de bani din Rusia au depăşit 100 de milioane de dolari.

Maxim Kuzovlev: „Unii spun că acest ajutor e oferit de mai bine de 2 ani, alţii – că ar avea mai puţin de 2 ani. Nu se ştie cu exactitate. Însă potrivit datelor oficiale, banii nu sînt destinaţi în exclusivitate nevoilor sociale. Se ştie că în martie anul trecut, Sovietul suprem a decis să distribuie o parte a ajutorului rusesc, pe care l-a primit de altfel în mod absolut gratuit, deci să-l distribuie agenţilor economici din agricultură sub formă de credite bancare, evident cu perceperea dobînzilor. Deci, nu tot ce vine din Federaţia Rusă sub formă de ajutor financiar ajunge în mîinile pensionarilor. Ce impact au aceşti bani? Impactul e destul de mare. Pentru Transnistria sînt foarte mulţi bani. Şi nu cred că exagerez, dacă voi spune că fără acest sprijin, pentru unii oameni, viaţa ar deveni cu mult mai dură”.

Radu Benea: Sprijinul rusesc s-a manifestat şi în alte feluri, bunăoară prin iertarea datoriilor la gaze naturale.

Maxim Kuzovlev: „N-aş zice că le-au iertat datoriile. Mai degrabă, le permit să le adune în continuare, cu tot cu sancţiunile pentru neachitarea datoriilor. Întreaga sumă se apropie deja de 2 miliarde de dolari. Problema gazelor e foarte veche şi încurcată. Nu se ştie exact a cui e această datorie: a Moldovei, a Transnistriei sau a Federaţiei Ruse ce controlează prin Gazprom compania Moldova-Gaz. Nu e clar, o va prelua sau nu viitorul stat moldovenesc reîntregit ? Oricum, Transnistria a spus mereu: cu cît datoria e mai mare, cu atît mai repede va fi recunoscută ca stat”.

Radu Benea: O datorie strategică, se poate spune. Săptămîna trecută a mai fost o ştire curioasă şi anume despre interesul Uniunii Europene faţă de anumite proiecte sociale în Transnistria – de reconstrucţie a unor case de bătrîni, şcoli, dar şi faţă de anumite proiecte de investiţii prezentate acum o lună la primul forum de investiţii din Transnistria.

Maxim Kuzovlev: „Un anume interes a existat tot timpul. Dar ce urmează mai departe? Ce acţiuni vor fi întreprinse? Eu nu cunosc nici un proiect al Uniunii Europene cu privire la investiţii în afaceri sau în economia Transnistriei. Există doar aşa-numitele granturi, adică bani pentru proiecte sociale destinate Republicii Moldova şi care fără îndoială că ajung şi în Transnistria. Dar astea nu-s investiţii în business. Sînt parte din sprijinul Uniunii Europene pentru Moldova”.

Radu Benea: Uniunea Europeană concureză cu Federaţia Rusă în asistenţă socială?

Maxim Kuzovlev: „N-aş spune. Sînt numai discuţii. Uniunea Europeană promite sprijin financiar de multă vreme. Dar, nici pînă în ziua de astăzi nu a fost elaborat un mecanism foarte clar prin care aceşti bani să ajungă din Chişinău la Tiraspol. Cine să-i verifice? Şi-ar dori Uniunea Europeană să concurenze cu Rusia? Să concureze! Tiraspolul numai s-ar bucura de asta şi fiţi siguri că nu va respinge banii. Problema e că procedura obţinerii banilor europeni e foarte complicată şi durează mult. Am fost cu doi ani în urmă la Bruxelles. Oficiali de la Comisia europeană ne spuneau că au fost puşi bani deoparte în buget pentru Moldova şi Transnistria. La întrebarea: care-i mecanismul, pentru că Tiraspolul vrea să obţină finanţarea în mod direct, fără mijlocirea Chişinăului, mi s-a spus că ei cunosc problema, însă, vor inventa ceva. Mecanismul e inventat pînă în ziua de astăzi. Acelaşi lucru se întîmplă şi cu programul american Provocările Mileniului, destinat reconstrucţiei celor două magistrale auto internaţionale ce trec prin Transnistria”.

Radu Benea: Deci, o diferenţă esenţială ar fi că banii ruseşti ajung nemijlocit în Trasnistria...

Maxim Kuzovlev: „Bineînţeles. Asta-i toată explicaţia. Rusia finanţează direct Transnistria, deşi formal recunoaşte integritatea şi suveranitatea Moldovei. Uniunea Europeană şi Statele Unite nu vor să ofere bani decît prin Chişinău. Dar interesul Transnistriei este să obţină bani nemijlocit. Însă, discutînd cu un funcţionar american am înţeles că ei nu au de gînd să cedeze. Dacă Transnistria nu va accepta condiţiile finanţării proiectului, Corporaţia Provocările Mileniului pur şi simplu nu-i va da nimic. Deci, rămîne să vedem ce va urma. La fel şi cu Uniunea Europeană. Dincolo de manifestarea unui interes, ce acţiuni vor fi?”

Radu Benea: Dar, pentru Tiraspol contează atît de mult prin cine vin aceşti bani, dacă vor fi reparate drumurile sau se vor face alte lucruri care vor uşura viaţa oamenilor?

Maxim Kuzovlev: „Ar fi fost foarte frumos să se facă aceste lucruri, dar există un pod, la fel de frumos, peste Nistru, lîngă satul Gura Bîcului, reconstruit din banii programului TACIS al Uniunii Europene. Funcţionează acest pod? Nu funcţionează. Deci, nu e o problemă să construieşti aceste drumuri. E cu totul altă problemă ca ele să funcţioneze. Pentru că oricînd poţi să instalezi acolo un post de control şi nimeni nu va pleca nicăieri. Culmea, podul de la Gura Bîcului a fost reconstruit cu acordul şi permisiunea Transnistriei. S-a reuşit chiar găsirea unei formule inteligente, aşa încît să nu se supere nimeni, nici Tiraspolul, nici Chişinăul. Au reuşit să construiască podul. Şi? Acum acolo stau şi se plictisesc militarii de la posturile de control. Deci, pentru ce se face totul? Uneori se uită despre acest luru”.

Radu Benea: Opinia invitatului emisiunii noastre, jurnalistul Maxim Kuzovlev de la Tiraspol.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG