De când însă preşedintele Barack Obama a promis să relanseze relaţiile cu Moscova, ţările mai mici din vecinătatea Rusiei au început să se teamă că interesele lor naţionale vor fi sacrificate de dragul armoniei dintre marile puteri. Care este atmosfera în Ucraina şi Georgia, înaintea summitului ruso-american de la Moscova?
Când Washingtonul şi Moscova îşi zâmbesc, pe vecinii Rusiei îi apucă groaza. Aşa spune o zicătoare, poate cam prea geopolitică, dar care descrie destul de bine aşteptările ucrainiene şi georgiene faţă de summitul ruso-american din capitala rusă. De unde această teamă? Ne explică Ghia Nodia, directorul Institutului de Cercetări Internaţionale pentru zona Caucazului, cu sediul la Tbilisi.
Dl. Nodia spune că georgienii se tem de un posibil „târg” între ruşi şi americani. De pildă, că Rusia va permite tranzitul armamentului american spre Afganistan, dacă Statele Unite îşi reduc sprijinul pentru Georgia. Oficialitățile americane, vechi şi noi, au spus în repetate rânduri că Washingtonul nu recunoaşte existenţa vreunor „sfere de influenţă” în fostul spaţiu sovietic şi că Georgia şi Ucraina, care vor să adere la NATO, au dreptul să decidă singure din ce alianţe vor să facă parte.
Opoziţia Kremlinului faţă de acest drept este prezentată drept „demodată” de Casa Albă. Cu câtva zile înaintea summitului din Rusia, chiar preşedintele Obama făcea aluzie la acest lucru cerînd Moscovei să nu se mai poarte cu Washingtonul ca pe vremea războiului rece. Temerile georgienilor şi ucrainienilor că ar putea primi sprijin mai puţin de la Washington nu au temei, crede şi Michael McFaul, directorul unui institut de studii ruseşti şi euroasiatice din Statele Unite.
Dl. McFaul este sigur că Statele Unite n-o să promită Rusiei nimic în privinţa extinderii NATO şi că pe această temă nu va fi nici un fel de „târg” sau compromis. Într-o demonstraţie limpede că Washingtonul nu este pus pe „târguri”, vicepreşedintele american Joe Biden ar urma să meargă la Kiev şi Tbilisi la scurt timp după summitul din Rusia.
Fostul ambasador al Ucrainei în Statele Unite, Iuri Şcerbak, nu crede nici el că preşedintele Obama va permite Rusiei să domine spaţiul post-sovietic, dar nu este nici pe deplin sigur de şansele Kievului de a adera la NATO. Iuri Şcerbak ne-a spus că intrarea Ucrainei în alianţa nord-atlantică va fi probabil amânată cu 3 până la 5 ani. De aceea, spune fostul ambasador, este nevoie ca Ucraina să grăbească elaborarea unei noi strategii de securitate.
Unii observatori atrag atenţia că aderarea Georgiei şi Ucrainei la NATO nu depind însă doar de preşedintele Obama, ci şi de guvernele de la Tbilisi şi Kiev, şi încă într-o măsură foarte mare. În ultima vreme, ambele candidate au proiectat imaginea unor ţări instabile, în relaţii conflictuale sau potenţial conflictuale cu vecinii, şi nesigure de opţiunea lor geopolitică, asta mai ales în cazul Ucrainei.
Nikolas Gosdev, analist al unui colegiu militar american, spune că preşedintele Obama nu are puterea unui Churchill sau Roosevelt de a împărţi lumea în sfere de influenţă. El nu crede nici că Obama ar fi pus pe „târguri” cu ruşii, dar nu exclude nici posibilitatea ca „în marginea” relaţiei generale cu Rusia, Washingtonul să facă anumite lucruri care n-o să fie neapărat pe placul Georgiei şi Ucrainei.
*O relatare a corespondentului EL Brian Whitmore.
Când Washingtonul şi Moscova îşi zâmbesc, pe vecinii Rusiei îi apucă groaza. Aşa spune o zicătoare, poate cam prea geopolitică, dar care descrie destul de bine aşteptările ucrainiene şi georgiene faţă de summitul ruso-american din capitala rusă. De unde această teamă? Ne explică Ghia Nodia, directorul Institutului de Cercetări Internaţionale pentru zona Caucazului, cu sediul la Tbilisi.
Dl. Nodia spune că georgienii se tem de un posibil „târg” între ruşi şi americani. De pildă, că Rusia va permite tranzitul armamentului american spre Afganistan, dacă Statele Unite îşi reduc sprijinul pentru Georgia. Oficialitățile americane, vechi şi noi, au spus în repetate rânduri că Washingtonul nu recunoaşte existenţa vreunor „sfere de influenţă” în fostul spaţiu sovietic şi că Georgia şi Ucraina, care vor să adere la NATO, au dreptul să decidă singure din ce alianţe vor să facă parte.
Opoziţia Kremlinului faţă de acest drept este prezentată drept „demodată” de Casa Albă. Cu câtva zile înaintea summitului din Rusia, chiar preşedintele Obama făcea aluzie la acest lucru cerînd Moscovei să nu se mai poarte cu Washingtonul ca pe vremea războiului rece. Temerile georgienilor şi ucrainienilor că ar putea primi sprijin mai puţin de la Washington nu au temei, crede şi Michael McFaul, directorul unui institut de studii ruseşti şi euroasiatice din Statele Unite.
Dl. McFaul este sigur că Statele Unite n-o să promită Rusiei nimic în privinţa extinderii NATO şi că pe această temă nu va fi nici un fel de „târg” sau compromis. Într-o demonstraţie limpede că Washingtonul nu este pus pe „târguri”, vicepreşedintele american Joe Biden ar urma să meargă la Kiev şi Tbilisi la scurt timp după summitul din Rusia.
Fostul ambasador al Ucrainei în Statele Unite, Iuri Şcerbak, nu crede nici el că preşedintele Obama va permite Rusiei să domine spaţiul post-sovietic, dar nu este nici pe deplin sigur de şansele Kievului de a adera la NATO. Iuri Şcerbak ne-a spus că intrarea Ucrainei în alianţa nord-atlantică va fi probabil amânată cu 3 până la 5 ani. De aceea, spune fostul ambasador, este nevoie ca Ucraina să grăbească elaborarea unei noi strategii de securitate.
Unii observatori atrag atenţia că aderarea Georgiei şi Ucrainei la NATO nu depind însă doar de preşedintele Obama, ci şi de guvernele de la Tbilisi şi Kiev, şi încă într-o măsură foarte mare. În ultima vreme, ambele candidate au proiectat imaginea unor ţări instabile, în relaţii conflictuale sau potenţial conflictuale cu vecinii, şi nesigure de opţiunea lor geopolitică, asta mai ales în cazul Ucrainei.
Nikolas Gosdev, analist al unui colegiu militar american, spune că preşedintele Obama nu are puterea unui Churchill sau Roosevelt de a împărţi lumea în sfere de influenţă. El nu crede nici că Obama ar fi pus pe „târguri” cu ruşii, dar nu exclude nici posibilitatea ca „în marginea” relaţiei generale cu Rusia, Washingtonul să facă anumite lucruri care n-o să fie neapărat pe placul Georgiei şi Ucrainei.
*O relatare a corespondentului EL Brian Whitmore.
