Linkuri accesibilitate

De la controlul armamentului strategic la Afganistan

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama se va întîlni săptămîna viitoare cu conducerea rusă la Moscova, în încercarea de a repune pe făgaş relaţiile bilaterale, care s-au deteriorat în timpul mandatului fostului preşedinte american George W. Bush. Agenţia Reuters trece în revistă principalele probleme care afectează relaţiile dintre Moscova şi Washington

Controlul Armamentului Strategic

Un nou acord asupra controlului armelor atomice este piesa de bază în eforturile administraţiei Obama de a îmbunătăţi relaţiile dintre cele două puteri nucleare. În luna aprilie, Obama şi omologul său rus Dmitrii Medvedev au convenit să înceapă cît mai curînd posibil negocieri pentru înlocuirea Tratatului De Reducere A Armelor Strategice (START – 1) din 1991, care expiră în luna decembrie.

Se aşteaptă ca la summitul din 6-8 iulie cei doi lideri să anunţe un cadru pentru un nou acord. E posibil ca noul tratat să modifice actualul aranjament (prin care cele două părţi se obligă să-şi reducă arsenalele cu 1700 pînă la 2200 de focoase nucleare, pînă în 2012. Experţii americani în controlul armamentului prezic că în noul tratat va fi vorba de 1500 de focoase nucleare.

Ajungerea la o înţelegere finală pe acest subiect ar putea fi îngreunată de dorinţa Rusiei de a lega aceste negocieri de solicitarea ca Washingtonul să renunţe la planul construirii unui scut anti-rachetă în Europa, despre care ruşii susţin că ar fi o ameninţare la adresa securităţii lor.

Washingtonul spune că scutul are menirea de a contracara eventuale atacuri cu rachete din partea unor state ostile, cum ar fi Iranul.

Georgia

Războiul Rusiei cu Georgia de anul trecut a dus la cea mai severă criză în relaţiile sale cu Occidentul de la dispariţia Uniunii Sovietice în 1991. Deşi tensiunile s-au atenuat între timp, Rusia rămîne în contradicţie cu Statele Unite şi aliaţii lor din cauză că a recunosut independenţa celor două regiuni separatiste ale Georgiei.

Rusia, care a păstrat trupe în zonă după ce a respins încercarea georgienilor de a recuceri Osetia de Sud, a reacţionat negativ la manevrele militare NATO în Georgia, şi a blocat reînnoirea misiunii OSCE de monitorizare a păcii.

Washingtonul insistă că Occidentul nu va permite o reîntoarcere a sferei de influenţă de tip sovietic la graniţele ruseşti.

Cu toate acestea, nici America nici Rusia nu vor ca tensiunile legate de Georgia să afecteze posibila lor cooperare în alte chestiuni.

Extinderea NATO

Rusia a respins vehement propunerea făcută pe vremea administraţiei Bush ca Georgia şi Ucraina să fie primite în NATO.

Cele două ţări se află într-o regiune unde Moscova spune că are ”interese privilegiate” şi doreşte să prevină o posibilă intruziune a Occidentului acolo.

NATO spune că Georgia şi Ucraina vor fi în cele din urmă primite, fără însă să le ofere programul de aderare.

Atent la faptul că alţi membri NATO nu doresc ca problema să antagonizeze Rusia, Obama are o atitudine mult mai precaută decît predecesorul său Bush cu privire lărgirea spre est a Alianţei Nord-Atlantice.

Iran

Administraţia Obama doreşte ca Rusia să ajute la temperarea ambiţiilor nucleare ale Iranului.

Dar Moscova, un important partener comercial al Teheranului, nu sprijină sancţiunile propuse de Occident împotriva Iranului, spunînd că sînt contra-productive.

Ruşii se îndoiesc că Iranul doreşte să fabrice arma nucleară, o acuzaţie lansată de Occident, şi respinsă de Teheran. Analiştii au puţine speranţe că va exista vreun consens pe această temă la summitul de la Moscova

Afganistan

E foarte posibil ca liderii ruşi să anunţe că vor permite convoaielor militare americane să tranziteze teritoriul rusesc către forţele coaliţiei internaţionale care luptă împotriva Talibanilor în Afganistan.

Rusia, bîntuită încă de eşecul invaziei sovietice a Afganistanului, împărtăşeşte interesul Statelor Unite pentru stabilizarea acestei regiuni, fie şi numai pentru a preveni insurgenţa islamistă de-a lungul graniţelor sale.
XS
SM
MD
LG