"Oameni buni, au trecut 20 de ani de la Revolutie. Ce vreti de la mine? Sunt patru note despre patru persoane. Toate notele sunt laudative”, marturiseste Gica Popescu, unul dintre cei mai titrati fotbalisti romani, banuit ca ar fi colaborat cu serviciile secrete comuniste.
Are 42 de ani, a fost capitanul celebrei echipe FC Barcelona, cu care a cistigat Cupa Cupelor si a jucat la Galatasaray cu care a cistigat in 2000 Cupa UEFA. Gica Popescu a fost acuzat recent de presa centrala de la Bucuresti ca a colaborat cu Securitatea si ca ar fi scris si semnat note informative la cererea politiei politiece din perioada dictatorului Nicolae Ceausescu.
Alaturi de el, Ladislau Boloni, de 56 de ani, acum antrenor la Standard Liege, campioana Belgiei si Rodion Camataru, de 51 de ani, cistigator al Ghetei Europene de Aur in 1987 au fost deasemenea acuzati de colaborationism. Toti erau foarte tineri atunci cind au semnat angajamente cu securitatea, dar deocamdata nu s-a dovedit ca vreunul dintre cei trei fosti fotbalisti de marca ar fi facut poliție politica. Altfel spus, cel putin pina acum nu au iesit la iveala dovezi care sa demonstreze ca prin notele semnate de acestia ar fi avut de suferit terte persoane, sau ca declaratiile lor din perioada colaborationista ar fi vizat viata persoanala a celor pe care ii turnau.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care are in custodie aproape toate dosarele fostei securitati a tinut sa precizeze ca verificarea dosarelor fotbalistilor nu face obiectul acestei institutii, dar surse din interiorul Consilului certifica faptul ca cei trei fosti fotbalisti romani, Gica Popescu, Ladislau Beloni si Rodion Camataru ar fi fost informatori.
Pentru istorici si poate si pentru microbistii autentici subiectul interferentei securitatii in fotbal este extrem de interesant fiindca demonstreaza cit de departe mergea politia politica, pina unde isi extindea tentaculele si cum isi alegea instrumentele.
Pentru opinia publica romaneasca, insa, ar fi mai important sa fie scosi la iveala tortionarii acelei epoci: ofiterii de securitate, cei care faceau strategiile de intruziune si care puneau in aplicare cele mai diabolice planuri. Potrivit estimarilor, inainte de 1989 erau activi peste 14 mii de ofiteri de securitate, iar pina acum au fost deconspirati mai putin de o mie. Bilantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii pe anul trecut ramine modest: 200 de fosti lucratori ai securitatii, 600 de fosti informatori si 300 de dosare trimise in instanta pentru constatarea colaborationismului ca politie politica.
Are 42 de ani, a fost capitanul celebrei echipe FC Barcelona, cu care a cistigat Cupa Cupelor si a jucat la Galatasaray cu care a cistigat in 2000 Cupa UEFA. Gica Popescu a fost acuzat recent de presa centrala de la Bucuresti ca a colaborat cu Securitatea si ca ar fi scris si semnat note informative la cererea politiei politiece din perioada dictatorului Nicolae Ceausescu.
Alaturi de el, Ladislau Boloni, de 56 de ani, acum antrenor la Standard Liege, campioana Belgiei si Rodion Camataru, de 51 de ani, cistigator al Ghetei Europene de Aur in 1987 au fost deasemenea acuzati de colaborationism. Toti erau foarte tineri atunci cind au semnat angajamente cu securitatea, dar deocamdata nu s-a dovedit ca vreunul dintre cei trei fosti fotbalisti de marca ar fi facut poliție politica. Altfel spus, cel putin pina acum nu au iesit la iveala dovezi care sa demonstreze ca prin notele semnate de acestia ar fi avut de suferit terte persoane, sau ca declaratiile lor din perioada colaborationista ar fi vizat viata persoanala a celor pe care ii turnau.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care are in custodie aproape toate dosarele fostei securitati a tinut sa precizeze ca verificarea dosarelor fotbalistilor nu face obiectul acestei institutii, dar surse din interiorul Consilului certifica faptul ca cei trei fosti fotbalisti romani, Gica Popescu, Ladislau Beloni si Rodion Camataru ar fi fost informatori.
Pentru istorici si poate si pentru microbistii autentici subiectul interferentei securitatii in fotbal este extrem de interesant fiindca demonstreaza cit de departe mergea politia politica, pina unde isi extindea tentaculele si cum isi alegea instrumentele.
Pentru opinia publica romaneasca, insa, ar fi mai important sa fie scosi la iveala tortionarii acelei epoci: ofiterii de securitate, cei care faceau strategiile de intruziune si care puneau in aplicare cele mai diabolice planuri. Potrivit estimarilor, inainte de 1989 erau activi peste 14 mii de ofiteri de securitate, iar pina acum au fost deconspirati mai putin de o mie. Bilantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii pe anul trecut ramine modest: 200 de fosti lucratori ai securitatii, 600 de fosti informatori si 300 de dosare trimise in instanta pentru constatarea colaborationismului ca politie politica.
