Industria petrolieră a Irakului a suferit o lovitură ieri, când, la prima licitaţie pentru dreptul de exploatare a zăcămintelor de petrol nu a reuşit să atragă marile companii internaţionale. Irakul a reuşit să semneze numai un singur acord, deşi vedea această licitaţie ca pe un pas important pentru atragerea investitorilor străini şi fondurilor necesare la reconstrucţia ţării.
Licitaţia de ieri a arătat, după cum s-a exprimat un analist, că guvernul irakian şi companiile petroliere locuiesc pe planete diferite. Diferenţa între aşteptările lor s-a dovedit ca între cer şi pământ. În timp ce potenţialii investitori, cum ar fi ConocoPhillips din Statele Unite, mizau pe un profit de 27 de dolari la barilul de petrol extras din Irak, autorităţile irakiene ofereau un profit de numai doi dolari,
Analistul petrolier cu sediul la Nicosia, Rafiq Latta spune că semnarea unui singur contract din opt scoase la licitaţie este un pas înapoi pentru planurile guvernului irakian să revitalizeze industria petrolieră. Singurul contract, semnat cu un consorţiu condus de British Petroleum şi din care mai face parte compania chineză CNPC, se referă la exploatarea principalului zăcământ petrolier irakian, cel de la Al-Rumaila în sudul ţării, la un profit pentru investitor de 2 dolari barilul.
Deschiderea zăcămintelor irakiene pentru exploatarea de către investitori străini a fost de la bun început un plan controversat. Întreaga industrie petrolieră în Irak a fost controlată de guvern după naţionalizarea din 1972 şi nu toţi irakienii sprijină astăzi revenirea companiilor internaţionale. Chiar şi autorul planului, ministrul petrolului Hussein al-Shahristani şi-a luat măsuri de precauţie, impunînd condiţii stricte străinilor.
De asemenea, companiile străine sunt obligate să formeze parteneriate cu întreprinderi guvernamentale irakiene şi să împartă cu acestea gestionarea zăcămintelor, chiar dacă irakienii nu contribuie cu nici un bani la construcţia sau modernizarea capacităţilor de producţie. Firma irakiană cu care vor avea de a face investitorii, Compania PetrolSud, s-a împotrivit, ca şi mulţi politicieni irakieni, participării străinilor.
De partea lor, companiile străine au decis să mai aştepte, punînd în balanţă riscurile şi posibilităţile de profit într-o ţară cu zăcăminte imense, 115 miliarde de barili, dar care încă nu şi-a revenit în urma deceniilor de sancţiuni ONU şi războiului pornit de Statele Unite pentru înlăturarea lui Saddam Hussein.
Licitaţia de ieri a arătat, după cum s-a exprimat un analist, că guvernul irakian şi companiile petroliere locuiesc pe planete diferite. Diferenţa între aşteptările lor s-a dovedit ca între cer şi pământ. În timp ce potenţialii investitori, cum ar fi ConocoPhillips din Statele Unite, mizau pe un profit de 27 de dolari la barilul de petrol extras din Irak, autorităţile irakiene ofereau un profit de numai doi dolari,
Analistul petrolier cu sediul la Nicosia, Rafiq Latta spune că semnarea unui singur contract din opt scoase la licitaţie este un pas înapoi pentru planurile guvernului irakian să revitalizeze industria petrolieră. Singurul contract, semnat cu un consorţiu condus de British Petroleum şi din care mai face parte compania chineză CNPC, se referă la exploatarea principalului zăcământ petrolier irakian, cel de la Al-Rumaila în sudul ţării, la un profit pentru investitor de 2 dolari barilul.
Deschiderea zăcămintelor irakiene pentru exploatarea de către investitori străini a fost de la bun început un plan controversat. Întreaga industrie petrolieră în Irak a fost controlată de guvern după naţionalizarea din 1972 şi nu toţi irakienii sprijină astăzi revenirea companiilor internaţionale. Chiar şi autorul planului, ministrul petrolului Hussein al-Shahristani şi-a luat măsuri de precauţie, impunînd condiţii stricte străinilor.
De asemenea, companiile străine sunt obligate să formeze parteneriate cu întreprinderi guvernamentale irakiene şi să împartă cu acestea gestionarea zăcămintelor, chiar dacă irakienii nu contribuie cu nici un bani la construcţia sau modernizarea capacităţilor de producţie. Firma irakiană cu care vor avea de a face investitorii, Compania PetrolSud, s-a împotrivit, ca şi mulţi politicieni irakieni, participării străinilor.
De partea lor, companiile străine au decis să mai aştepte, punînd în balanţă riscurile şi posibilităţile de profit într-o ţară cu zăcăminte imense, 115 miliarde de barili, dar care încă nu şi-a revenit în urma deceniilor de sancţiuni ONU şi războiului pornit de Statele Unite pentru înlăturarea lui Saddam Hussein.
