Linkuri accesibilitate

Statuile de la castelul Hluboka pe Vltava și originea lor revelată de cercetătorul Jiri Kuchař

In martie trecut, împreună pentru o reuniune la nivel înalt, la castelul Hluboka pe Vltava din sudul Cehiei, miniștri de externe din statele Uniunii Europene au putut admira în parcul proprietății șefului diplomației cehe, aristocratul Karel Schwarzenberg, cîteva statui de mari dimensiuni și expresivitate. Puțini știau la acea dată că trei dintre ele, purtînd numele „Vîslașul”, „Semănătorul” și „Afrodita” au fost în anii celui de-al doilea război mondial parte a așa-numitei colecții a lui Adolf Hitler și destinate, împreună cu alte 50 de lucrări adăpostite la o mînăstire cisterciană din sudul Boemiei, marelui muzeu pe care dictatorul vroia să-l creeze în orașul lui natal, la Linz.

Obiectele de artă amintite constituiau doar o infimă parte din tezaurele jefuite sistematic de naziști de la evrei și din colecțiile unor muzee europene, urmare a dispozițiilor lui Hitler și regimului său.

Dacă astăzi presa cehă vorbește intens de statuile de la castelul Hluboka, faptul se datorează apariției unei lucrări de cercetare, „Colecția lui Hitler din Cehia”, publicată recent la Praga de Jiri Kuchař. După spusele lui, la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial în Cehia se aflau depozitate peste 50 de tablouri, 20 de așa-numite cadouri făcute dictatorului și circa 20 de statui, toate grupate la mînăstirea cisterciană de la Vyssi Brod și destinate muzeului din Linz. „După război, spunea Kuchař într-un interviu cu săptămînalul „Prague Post”, americanii au trimis toate operele de artă la Munchen, într-un centru special de colecționare. Aceste statui și picturi au fost proclamate proprietate națională cehă, iar parte a lor au fost mutate la Ceske Budejovice. Destinul multora din ele mi-a rămas necunoscut”.

In fapt, Cehoslovacia post-belică a primit o parte a depozitului amintit cu titlu de reparații de război, iar tablourile și statuile odată repertoriate au fost în cele din urmă expuse sub regimul comunist în diverse muzee și castele confiscate de la proprietarii lor de drept. Intre revelațiile cărții cercetătorului ceh este soarta unor obiecte de artă după revoluția de catifea, de acum 20 de ani. Una din statuile depozitate la Vyssi Brod a fost astfel vîndută la o licitație la Frankfurt, în 1996, iar o alta, semnată Fritz Röll a fost propusă spre vînzare, anul trecut, centrului de expoziții de la Londra, Olympia, pentru suma de 150 de mii de lire sterline.

Dacă lucrarea lui Jiri Kuchař a stîrnit vîlvă în Cehia, trebuie spus că istoria jafurilor hitleriste, în ideea maniacă a lui Hitler de a crea la Linz un așa-numit Centru european de artă, menit să-l glorifice și să perpetueze în istorie numele și memoria fondatorului, este bine cunoscută. Ea a căpătat formă în iunie 1939 cînd Hitler l-a însărcinat pe Hans Pose, directorul Galeriei de pictură din Dresda să devină responsabil al proiectului și s-a încheiat odată cu moartea dictatorului, în 1945, cînd își pomenea colecția în testamentul scris înainte sinuciderii.

Ceea ce nu s-a încheiat încă ar putea fi numit destinul operelor de artă furate sau cumpărate la prețuri derizorii de la cei supuși persecuțiilor naziste. Deocamdată, aici în Cehia, din motive de securitate se spune, statuile din parcul castelului Hluboka au fost retrase din expoziție și puse la adăpost.
XS
SM
MD
LG