Linkuri accesibilitate

Depozitarea deşeurilor o problemă acută pe ambele maluri ale Nistrului

Buna ziua, doamnelor şi domnilor. Sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Pentru început principalele ştiri ale săptămînii trecute:

Din această săptămână partidele politice din Republica Moldova care au depus actele la Comisia Electorală Centrală şi urmează să fie înregistrate ca şi candidaţi electorali, îşi vor putea începe campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. Primele au depus la CEC actele de înregistrare şi listele de candidaţi 5 partide – cele trei formaţiuni liberale care intraseră şi în parlamentul ales la 5 aprilie, Partidul comuniştilor şi Partidul Popular Creştin Democrat, care nu trecuse pragul electoral la ultimul scrutin. Ziua de 29 iulie a fost declarată de Guvernul de la Chişinău zi de odihnă în Moldova.

****

Banca Națională a Moldovei a dat asigurări că piața valutară este stabilă iar băncile sînt capabile să-și onoreze obligațiile. Guvernatorul Leonid Tălmaci a mai spus joi la Chișinău că în ultimele două luni rezervele Băncii Naționale ar fi crescut cu 25%. Între timp, Guvernul Greceanâi a admis că Produsul Intern Brut al Moldovei ar putea să scadă cu 5% faţă de anul trecut, din cauza crizei economice.

****

Compania de stat ucraineană NAFTOHAZ a anunţat că ar fi posibil ca firme energetice europene să cumpere şi să stocheze gazele ruseşti pe teritoriul ucrainian. Premierul Yulia Timoshenko spusese recent că Ucraina are nevoie de un credit de 4 miliarde de dolari pentru a putea cumpara gaze naturale rusesti pe care sa le stocheze şi că speră să obţină aceste fonduri de la bancile europene. Naftohaz susţine că suma necesara este cu 2 milioane de dolari mai mare decit cea anunţata de premier şi că daca firmele europene acceptă să cumpere mai mult gaz decit au acum nevoie si sa il depoziteze in Ucraina, n-ar mai fi nevoie de aceste credite.

*****

Republica Belarus a renunţat după numai o zi la controalele vamale mai stricte la graniţa cu Federaţia Rusă, după ce Moscova a renunţat şi ea la embargoul asupra laptelui din Belarus. În dimineaţa zilei de miercuri, Republica Belarus ridicase la graniţă posturi de control vamal, pentru prima oară în ultimii 14 ani. Exporturile de produse lactate în Rusia contribuie cu un miliard de dolari anual la bugetul de 15 miliarde de dolari al Republicii Belarus.

*****

Liderul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei a declarat vineri că în alegerile prezidențiale s-a înregistrat „o victorie definitivă”. Potrivit lui, Mahmud Ahmadinejad a fost reales cu 24,5 milioane de voturi dintr-un total de 40 de milioane și nu au avut loc fraude, așa cum pretinde opoziția. Khamenei a acuzat dușmanii Iranului de încercarea de a submina încrederea populației în sistemul islamic și a cerut încetarea protestelor de stradă.

----------------------

Săptămâna trecută din cauza unui incendiu la poligonul pentru deşeuri din apropierea Tiraspolului, mai multe cartiere ale oraşului au fost acoperite cu fum timp de câteva zile. Incidentul căruia dministraţia locală i-a făcut faţă cu greu, a readus în actualitate problema depozitării şi reciclării deşeurilor în regiune. Corespondenta noastră Oxana Berejanskaia a încercat să afle mai multe despre cauzele incendiului, dar şi Cum au reacţionat oamenii.
Deocamdată nu se ştie cu exactitate din ce cauză a ars poligonul de deşeuri. Responsabilii spun că pe timp de arşiţă, gunoiştea se poate aprinde în urma unor reacţii chimice spontane ce se produc la adâncimi mai mici sau mai mari în poligonul de deşeuri. Pompierii au lucrat trei zile pentru a stinge flăcările, însă s-a reuşit localizarea focarului doar după ce s-a intervenit cu nisip şi sol. Perdeaua de fum, în timpul dar şi după incendiu, a acoperit cartierele învecinate şi s-a menţinut câteva zile. Era imposibil de respirat, spune o locuitoare din imediata apropiere a poligonului.

„Noi locuim aproape de gunoişte. Am crezut la început să de la întreprinderea Moldavizolit din apropiere vine acest miros oribil. Am deschis geamurile - şi mai rău! Chiar nu s-a putut săpa o groapă mai adâncă şi mai departe de oraş? Nu, e chiar aici! Şi fără ea nu ai cu ce respira!”

Oamenii se plâng şi de poluarea aerului cu gaze de eşapament, mai ales de la TIR-uri şi camioane cu marfă, care trec prin Tiraspol în timpul nopţii.
„E o mare problemă cu aceste gaze de eşapament. Conducerea noastră de vârf ar trebui cumva să rezolve problema acestui transport de marfă. Să facă vreo rută ocolitoare... Ascultaţi! Este imposibil!. Dar noaptea e groaznic când trec aceste încărcături. Iar noi creştem copii. Uitaţi-vă ce natalitate avem. Problema trebuie rezolvată, nu amânată. Se nasc copii cu pneumonie. Se nasc nu nişte maladii încât te gândeşti de unde pot apărea la un copil nou-născut asemenea boli? E o problemă serioasă la moment.

După incendiul din Tiraspol oamenii îşi amintesc şi enumeră printre riscurile ecologice şi depozitele de pesticide perimate, care, în majoritate, nu sunt bine amenajate şi acoperite. Datele oficiale arată că în regiune s-ar afla în jur de 100 de tone de pesticide inutilizabile, în privinţa cărora, deocamdată, autorităţile nu au anunţat nici un proiect de natură să le facă inofensive.
---------------
Continumă tema cu invitatul emisiunii de azi, domnul Ivan Ignatiev, preşedintele asociaţiei ecologiste de la Bender “Eco Spectrum”. Dle Ignatiev, cât de acută este problema depozitării deşeurilor în regiune?

Ivan Ignatiev
Ivan Ignatiev: Vreau sa spun de la bun inceput că este o problemă ce vizează în aceiaşi măsutră regiunea transnistreană şi restul Moldovei pentru că starea în care se află rampele de gunoi este destul de... nesatisfăcătoare, în plus, nici în Moldova şi nici în Transnistria nu există rampe pentru prelucrarea deşeurilor industriale.

Europa Liberă: S-au făcut cel puţin încercări de a deschide, eventual mini întreprinderi de reciclare a deşeurilor?
Ivan Ignatiev: Au fost asemenea încercări, chiar s-a trasat un proiect de fabrică care ar fi trebuit să prelucreze deşeurile din Tiraspol, Bender şi chiar din unele sate din Slobozia, dar acum administraţia reigunii nu are bani pentru aşa ceva.
Europa Liberă: În regiune, în afară de deşeuri menajere şi industriale, sunt stocate zeci de tone de pesticide perimate şi îngrăşămite chimice inutilizabile.

Ivan Ignatiev: Da, este problema pesticidelor perimate şi îngrăşămintelor vechi care se păstrează în depozite neadaptate şi dacă în Moldova această problemă se rezolvă prin diferite proiecte internaţionale, atunci în Transnistria soluţiile deocamdată stagnează. Dar avem o speranţă că tot cu ajutorul proiectelor UE vor fi informaţi factorii de decizie, dar şi populaţia despre pericolul pesticidelor, cred că dacă această problemă va intra în atenţia adminsitraţiei locale, atunci ea se va rezolva treptat.

Europa Liberă: Anul trecut, reprezentanţi ai OSCE au propus Tiraspolului şi Chişinăului un proiect comun, în cadrul aşa-numitelor măsuri de „consolidare a încrederii”, un proiect referitor la reambalarea şi evacuarea pesticidelor din Transnistria. S-au mişcat lucrurile de atunci?

Ivan Ignatiev: Am avut mai multe întrevederi cu reprezentaţii OSCE şi s-a ajuns la anumite înţelegeri preliminare referitoare la inventarierea pesticidelor, reambalarea, evacuarea şi utilizarea ulterioară a lor. Dar există probleme atât din partea Moldovei,cât şi a Transnistriei. Organizaţiile internaţionale înaintează anumite cerinţe pe care Transnistria nu întotdeauna le poate accepta, mai sunt cerinţe din partea Moldovei care nu corespund cu cele ale Transnistriei. Dar important este că există doriţă şi cred că dacă şi ONG-urile vor fi insistente şi consecvenete problema se va rezolva cu timpul.

Europa Liberă: Totuşi, unde se împotmolesc lucrurile?

Ivan Ignatiev: Transnistria a insistat pe faptul ca procesul de inventatriere a pesticidelor să fie făcut de experţi locali, partea moldoveneasă a spus că vrea să facă inventrarierea cu forţele sale pentru că are deja o anumită experienţă, în Moldova s-a făcut aşa ceva cu aportul unor subdiviziuni militare şi s-a propus ca aceste subdiviziuni să fie folosite şi de data aceasta, fapt pe care Transnistria deocamdată nu este gata să-l accepte. De aceea ajutorul extern a fost orientat spre instruirea specialiştilor locali şi spre asistenţa tehnică, dotarea cu utilaj, echipament, containere pentru reambalarea şi evacuarea pesticidelor.

Europa Liberă: Aş vrea să vă mai întreb în ce măsură deşeurile – menajere, chimice – ajung în râul Nistru?

Ivan Ignatiev: Informaţiile serviciilor sanitare din Transnistria arată că nivelul de popuare a apei din Nistru depăşeşte în prezent de două ori norma, de aceea nu se recomandă scăldatul în Nistru. E şi din vina localităţilor de pe malurile râului, care nu au sisteme de canalizare şi evacuare a deşeurilor şi de multe ori acestea se scurg în Nistru şi poluează mai ales cu bacterii şi microbi apa lui.
Cât despre pesticide, nu putem vorbi despre pesticide în general pentru că trebuie să examinăm starea fiecărui depozit. Nu e vorba doar de Nistru, mai sunt apele freatice în care pot nimeri pesticide din cauză că depozitele se ruinează, la fel şi containerele în care au fost stocate ele, de fapt cele mai multe sunt distruse deja, astfel că în multe locuri de păstrare pesticidele sunt pur şi simplu împrăştiate. Astfel ele pot pătrunde în sol şi se răspândesc la distanţe mari, pe păşuni de exemplu şi nimeresc în organismul omului prin lapte.
Despre pesticide aş mai adăuga că materialele de construcţie pe care oamenii le fură de la aceste depozite pentru a-şi face diferte construcţii pe lângă casă sunt la fel de periculoase. Ştiu că în Moldova chiar au fost cazuri în care au murit oameni ce au fost în contact cu asemenea materiale de construcţie. Deci este o problemă comună pentru Moldova şi Transnistria şi cred că anume acum e foarte nimerită propunerea de proiect înaintată recent în cadrul măsurilor de încredere şi care poate fi finanţat de UE pentru informarea atât a funcţionarilor cât şi a populaţiei despre riscurile legate de pesticide şi despre normele internaţioanle care trebuie aplicate pentru inventarierea şi folosirea acestor substanţe.

Europa Liberă: Dle Ivan Ignatiev, vă mulţumim pentru această discuţie. Invitatul nostru de azi a fost, reamintesc, preşedintele Asociaţiei Ecospectrum de la Bender, Ivan Ignatiev.
--------------
Corespondenta noastră în regiune, Oxana Berejanskaia, i-a întrebat pe mai mulţi oameni întâlniţi întâmplător, dacă se simt sau nu protejaţi din punct d evedere ecologic.
„Situaţia ecologică este groaznică. Când am lucrat în administraţia de stat am văzut că se atrăgea o atenţie deosebită acestei probleme. Mai ales la Bender pentru că de la Bender foarte multe deşeuri se aruncau în Nistru. Acum nu ştiu exact. Legislaţia la noi şchiopătează foarte mult în acest sens. Fără o legislaţie corespunzătoare nu se va reuşi nimic. Pentru că oamenii vedeţi cum sunt. Totul depinde de ei. Dacă sunt urne de gunoi şi gunoişti autorizate de ce să faci mizerie? Dar acele deşeuri de la întreprinderi, de ce să le arunci în apă? Este pur şi simplu neserios.”
„Ce putem face noi? Da, vor adopta o lege şi? Parcă toate legile se respectă. Procesul a pornit şi practic e imposibil de schimbat ceva”.
„Cred că din punct de veder ecologic e relativ bine la noi, e curat, oamenii au devenit mai atenţi şi nu prea fac mizerie, dar şi se mătură mai des”.
„Aceste deşeuri trebuie stocate după categorii, dar nu aşa cum se face la noi - se pune totul într-o gămadă. Am citit că gunoiştea trebuie construită la cel puţin 500 d emetri de alte construcţii, aici, uitaţi-vă, 50 de metri distanţă. Asta vorbeşte despre conducătorii noştri. Au luat banii pentru construcţie şi atât”.
---------------

De câţiva ani, la frontiera Moldovei cu Ucraina pe segmentul transnistrean sunt prezenţi ofiţeri din 22 de state ale Uniunii Europene într-o misiune de asistenţă a vameşilor şi grănicerilor cu scopul de a asigura un grad maxim de securitate la graniţă. Guvernele Republicii Moldova şi Ucrainei – două ţări care aspiră la integrarea în Uniunea Europeană - au solicitat Comisiei Europene sprijin pentru securizarea frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean. Astfel, în noiembrie 2005, pe această porţiune şi-a început activitatea misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, pe scurt EUBAM. Cei peste 200 de monitori au împuterniciri consultative şi de asistenţă, nu şi executive. În timp ce autorităţile moldovene şi cele ucrainene laudă contribuţia misiunii la capturarea de droguri, vehicole furate, ţigări, mărfuri şi produse alimentare de contrabandă, Tiraspolul refuză să coopereze cu Misiunea EUBAM şi spune că nu ar exista asemenea fenomene la frontiera controlată de serviciile transnistrene deci nu ar fi nevoie de o monitorizare suplimentară.

Misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, pe scurt EUBAM îşi încheie mandatul, început în 2005, peste cîteva luni (în noiembrie 2009). Cu toate acestea, nivelul de risc mai ales pe segmentul transnistrean al graniţiei rămâne sporit, spun autorităţile celor două ţări care au şi solicitat Comisiei Europene să prelungească mandatului misiunii.

"Iată, sunt containere cu marfă, adică este o masă omogenă. Şi asta se vede. Dacă observăm ceva diferit, suspect, atunci le comunicăm vameşilor şi ei sigiliul dacă este şi verifică minuţios locul respectiv", explică ofiţerul ce lucrează cu un aparat de scanare cu raze X, introdus de curând în uzul postului vamal Tudora/Starokazacie. Vameşii spun că găsesc astfel camuflate în vehicolele cu marfă ţigări, mărfuri de contrabandă cumpărate de la pieţele din Odesa, carne de găină şi altele.

“Nu mă derajează scanarea, atât doar că nu prea cred că aceste raze sunt inofensive pentru sănătate”, îmi spune Mihail, un şofer de cursă lungă din Ucraina, în timp ce TIR-ul său trece prin aparatul de scanare. „Am în maşină metal, oţel în rulouri, îl duc din portul Iliciovsk la Chişinău. Nu am nimic împotriva scanării maşinii, doar că mă tem să nu fie dăunător pentru sănătate. Altfel, m-am obişnuit, pentru că în Rusia, de exemplu, unde tot merg des, de fiecare dată se scanează maşinile, exact ca aici”.

Aparatul de scanare a vehicolelor a fost donat Moldovei de Comisia Europeană pentru o mai bună asistenţă la segmentul de frontieră unde este prezentă misiunea EUBAM. Într-un viitor apropiat, asemenea maşini ar urma să apară şi la alte puncte vamale.

“Noi suntem aici ca să facem frontiera moldo-ucraineană să corespundă standardelor Uniunii Europene şi să contribuim astfel la soluţionarea conflictului transnistrean”, spune Slavomir Pihor, şeful serviciului operativ al misiunii EUBAM. El adaugă că dacă pe porţiunea de graniţă ce nu se mărgineşte cu regiunea transnistreană EUBAM îşi coordonează acţiunile cu vameşii şi grănicerii din Ucraina şi Moldova, atunci pe segmental transnistrean al frontierei, unde nu sunt grăniceri moldoveni, cooperarea este cu o sigură parte – ucraineană. Serviciile transnistrene refuză să aibă orice fel de contact cu EUBAM.

"Noi îi asistăm pe colegii noştri din Ucraina şi Moldova atunci când verifică unităţile de transport de exemplu, le putem sugera la ce să atragă o atenţie mai mare, ce ni se pare suspect. De obicei ei ne cer ajutorul in examinarea maşinilor. Noi avem posibilitatea să verificăm imediat, înt-o jumătate de oră, numărul de înmatriculare şi apartenenţa vehicolelor după baza de date a Biroului bavarez pentru Crime, LKA Munich." … spune Piotr Poplavski, şeful-interimar al punctului de trecere Kuciurgan.

În acest fel din 194 de vehicole ce li s-au părut suspecte în anul 2008 vameşilor şi poliţiştilor ucraineni, 45 s-au dovedit a fi furate din Germania. EUBAM a mai deconspirat în 2008, în comun cu Serviciile de Informaţii ale Moldovei şi Ucrainei, dar şi cu contribuţia instituţiilor specializate din Germania, o filieră transnaţională de trafic cu ţigări, iar printr-o altă operaţiune cu Austria Slovacia şi Moldova – o filieră de trafic de persoane.

“Misiunea lucrează ca un mediator între Republica Moldova şi ţările UE. Cu toate acestea, activitatea noastră la frontieră nu o putem considera deocamdată împlinită deoarece datele statistice arată că acest segment de frontieră prezintă încă un mare risc”, conchide şeful serviciului operativ al EUBAM, Slavomir Pihor, care adaugă că este în aşteptarea deciziei Comisiei Europene prin care să se prelugească mandatul misiunii de asistenţă la graniţă.

Dragi ascultători, emisiunea Dialoguri de astăzi a ajuns la final. Sunt Viorica Zaharia, Vă urez o săptămână reuşită şi nu uitaţi că puteţi afla mai multe dacă accesaţi pagina din internet www.europalibera.org.
XS
SM
MD
LG