Linkuri accesibilitate

Flux suspectat de o majorare de zece ori a tirajului real

După apariţia biroului de audit al tirajelor, programată să se producă în a doua decadă a lunii viitoare, ziarele n-ar mai trebui să poată să-şi ascundă tirajele, aşa cum sunt tentate să o facă în prezent în ideea de a atrage mai multă publicitate. Asta pentru că acest birou va urmări cu atenţie cifrele legate de vănzări şi retururi (adică ziarele nevândute reîntoarse la tipografii) şi le va pune la dispoziţia furnizorilor de publicitate, aşa cum am aflat de la Irina Iurcişin, coordinator de proiecte la Centrul Independent de Jurnalism, organizaţia care a iniţiat biroul. „Auditul va lua în calcul atât tirajul tipărit de tipografie, cât şi vânzările, retururile, donaţiile şi va fi clar care este tirajul real al publicaţiei.”

Primul mare beneficiar ar trebui să fie furnizorii de publicitate. În lipsa unui mecanism de măsurare a audienţei, ei nu au altă soluţie decât să se încreadă în cifrele, de multe ori eronate, care se găsesce în căsuţa tehnică a ziarelor. Galina Zablovscaia, director executiv al asociaţiei agenţiilor de publicitate punctează astfel acest aspect: “Biroul de audit nu va publica tirajul ieşit pe uşa tipografiei, ci tirajul vândut. Diferenţa este imensă. Pentru că acum, în lipsa acestei evidenţe, clienţii noştri nu au nici o siguranţa că o plasează acolo unde trebuie publicitatea. Este o informaţie absolut necesară, dacă vrem să atragem în presa bani civilizaţi.”

Ar avea de câştigat şi ziarele. Ce anume, i-am solicitat să ne explice lui Veaceslav Perunov, directorul ziarului local „SP” de la Bălţi. “Legea presei obligă patronii de ziare să publice tirajele corecte, dar mai mult de 60 la sută dintre ei nu fac acest lucru. Dacă va funcţiona acest mecanism, cei care au acceptat să fie monitorizaţi vor avea mai multă publicitate, cei care însă vor refuza – vor avea mai puţină sau deloc, pentru că va exista suspiciunea că denaturează cifrele reale. Dar e nevoie de timp pentru ca totul să înceapă să funcţioneze aşa cum ne dorim.”

Am fost curioasă să aflu de ce nu toate organizaţiile de presă au acceptat să adere la biroul de audit al tirajelor. Iată ce mi-a spus directorul publicaţiei Flux, Sergiu Praporşcic: “Nu e vorba că nu acceptăm acest audit. Din lipsă de timp, pur şi simplu nu am apucat să ajungem la o decizie.” Directorul de la Flux recunoaşte, totuşi, că nu crede absolut necesar acest mechanism de verificare. “Orice om de afaceri care vrea să vadă unde să-şi plaseze publicitatea se adresează la poşta sau la tipografie şi obţine informaţia necesară. Este un lucru foarte simplu.”

Ziarul Flux, cu un tiraj declarat de 30 de mii de exemplare săptămânal, este suspectat de majorarea cifrei reale de vânzări de aproximativ 10 ori.

Petru Macovei, preşedintele Asociaţiei Presei Independente care reprezintă interesele a câtorva zeci de ziare locale, este totuşi de părere că până la urmă, sub presiunea agenţiilor de publicitate, astfel de publicaţii vor fi nevoite sau să cedeze, sau să dispară. “Respectivele ziare nu au nici un interes să se dezvolte ca afaceri, or editarea lor este garantată de forţele politice. În situaţia în care agenţiile de publicitate vor cere obligatoriu aceste informaţii, ziarele vor fi nevoite să accepte să fie monitorizate.”

Editorii media se plâng, cu precădere în ultima vreme, de existenţa unor presiuni exercitate dinspre organele de stat asupra businessului pentru a plasa publicitatea în anumite organizaţii media agreate de putere. Însă Pentru Macovei nu crede că situaţia se va mai menţine mult timp, odată fiind pus în aplicare un mechanism clar de măsurare a tirajelor. “Sper că aceste presiuni vor fi eliminate total. Are de pierdut şi presa, dar businessul are de pierdut dublu – este şpus în dependenţa de ambiţiile politicienilor şi nu-şi poate promova produsul.” Un următor pas logic ar fi, crede Macovei, crearea unui mecanism de efectuare a studiilor de audienţa, care să ofere date precise despre cititori, astfel încât agentul de publicitate să cunoască atât vârsta, cât şi preferinţele cititorului spre care îşi îndreaptă produsul.
XS
SM
MD
LG