Linkuri accesibilitate

Studiu CERE privind strategia pe care ar trebui să o adopte UE

Doi experţi ai Consiliului European pentru Relaţii Externe au dat publicităţii astăzi un studiu despre rivalitatea europeano-rusă pentru influenţă în vecinătatea comună, în ţări ca Moldova, Ucraina şi Georgia. Autorii studiului, Nicu Popescu şi Andrew Wilson, anticipează că regiunea va fi măcinată în această vară de mai multe crize, iar Uniunea Europeană trebuie să treacă de la iniţiative birocratice, ca Parteneriatul Estic la măsuri specifice pentru fiecare ţară dacă nu doreşte să piardă competiţia cu Rusia.

Unul dintre autori, Nicu Popescu a declarat într-un interviu Europei Libere că studiul a fost lansat în mod intenţionat acum, când Suedia se pregăteşte să preia pe 1 iulie preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Nicu Popescu: Suedia este unul din iniţiatorii Parteneriatului Estic şi unul dintre statele Uniunii Europene foarte interesat de vecinii din est. Fiind în acelaşi timp un stat membru vechi al Uniunii Europene are credibilitatea necesară pentru a promova mai bine obiectivele europene în Est. În plus există şi teama unor noi crize în această vară. În Uniunea Europeană se aşteaptă că alegerile din Republica Moldova ar putea duce iarăşi la tensiuni politice. Situaţia din relaţiile energetice ale Rusiei cu Ucraina este la fel de riscantă şi poate provoca o nouă criză în următoarele două-trei luni. Situaţia din Georgia nu este nici ea foarte stabilă. Deci, în acest context, Uniunea Europeană cred că va continua să fie destul de focusată în această regiune.

Europa Liberă: Opoziţia de la Chişinău şi unele organizaţii ale societăţii civile au fost dezamăgite de reacţia Uniunii Europene la alegerile de pe 5 aprilie. Alegerile anticipate de pe 29 iulie ar putea fi urmărite de Uniunea Europeană cu mai multă atenţie?

Nicu Popescu: Uniunea Europeană nu este o instituţie care monitorizează ea însăşi procesele electorale. Ea face acest lucru prin intermediul OSCE. Nu cred că Uniunea Europeană va încerca să-şi re-inventeze instrumentele politice şi să-şi adapteze întreaga modalitate de funcţionare doar pentru a reacţiona la alegerile din Republica Moldova. Acest lucru nici nu este necesar pentru că Uniunea Europeană dispune de suficiente instrumente pentru a juca un rol mai mare în Republica Moldova.

Europa Liberă: În studiul al cărui co-autor sunteţi spuneţi că Uniunea Europeană îşi pierde din puterea de atracţie exercitată asupra ţărilor din vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, deoarece nu le mai promite aderarea aşa ca altor ţări est-europene în trecut. Ce instrumente de influenţă i-au mai rămas Uniunii Europene? În actuala criză economică Republica Moldova, indiferent de cine va fi guvernată, va avea nevoie de sprijin financiar. Uniunea Europeană poate folosi acest instrument?

Nicu Popescu: Fără doar şi poate. Uniunea Europeană foloseşte şi va folosi acest instrument pentru a-şi promova obiectivele politice. Acest lucru se vede deja în cazul Georgiei în care Uniunea Europeană aplică o anumită condiţionalitate prin care forţează guvernul Georgiei să acţioneze şi să reacţioneze la criza politică de acolo în limitele constituţionale. Acest lucru nu s-a făcut în cazul Republicii Moldova. În cazul Republicii Moldova există anumite speranţe că Rusia ar putea oferi asistenţa necesară dacă relaţiile dintre guvernul moldovean şi Uniunea Europeană se deteriorează. Însă, în condiţiile crizei economice, Rusia nu este o putere care să-şi ajute aliaţii, ci mai degrabă utilizează criza ca să-şi consolideze sfera de influenţă în spaţiul post-sovietic.
XS
SM
MD
LG