Linkuri accesibilitate

Criza economică şi accentele imorale ale gestionării ei de către guvernanţi


Opinii: Tatiana Lariusin (IDIS VITORUL) şi Valeriu Prohnitchi (Expert Grup)

Doamnelor si Domnilor, bine v-am gasit. La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul si prezentatorul emisiunii duminicale PUNCT si de la CAPAT.

Daca este adevarat ce spunea Mark Twain, parintele spiritual al lui Tom Sawyer si Huckleberry Finn, cel care se numeste de fapt Samuel Langhorne Clemens, ca jumatate din consecintele intentiilor bune se dovedesc a fi un rau, atunci e logic sa impartim din start la doi toate asigurarile inflacarate pe care le auzim de la cirmacii imputerniciti sa decida in locul nostru ce anume este spre binele tuturor si ce ne-ar putea face rau. Prin urmare dreptate au avut acei demnitari din Guvern care intorceau sfios privirile atunci cind liderul atotputernic al partidului de guvernamant spunea cu trufie prefacuta ca Republica Moldova a ajuns sa fie curtata de investitori straini ca fetele de imparat si de acum incolo va alege ea petitorii. N-a fost sa fie, cum nu s-au implinit mai multe promisiuni ce s-au asezat in pavajul politic al bunelor intentii care stiti voi incotro ne conduc.

Expertii cu care vom discuta astazi despre noul set de promisiuni, lansat de guvernul provizoriu al Zinaidei Greceanii, ne recomanda sa le tratam cu multa prudenta. Mai ales pe cele care pretind a fi remedii anticriza. Si asta pentru ca efectele crizei, la fel ca si gripa porcina, nu se trateaza cu vorbe dulci, cu stropseli sau cu... inchiderea microfonului.



Asadar, oaspetii mei de astazi sunt Tatiana Lariusin, expert la Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale VITORUL, si Valeriu Prohnitchi, directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup. Discutam despre masurile anticriza pe care le contine sau mai exact pe care ar fi trebuit sa le contina programul de activitate, fie si provizorie al guvernului Greceanii.

Valeriu Prohnitchi: „Criza in Moldova s-a conturat la sfirsitul anului 2008, cind a devenit clar ca industria abia-abia a incheiat anul cu o crestere „zero”, cind a devenit clar ca in sectorul bancar creditele se scumpesc, ca se formeaza o situatie cind bancile nu vor putea sa retraga banii din proiecte inghetate in constructii si asa mai departe. Deci, primele simptome ale crizei au aparut la sfirsitul anului 2008, o serie de think-tank-uri din Republica Moldova au aratat, la timp, acest lucru”.

Tatiana Lariusin: „Modelul de crestere economica care, cum a spus Valeriu Prohnitchi, era bazat pe restabilirea cresterii interne agregate si schimbarile in economia care deservea cresterea stimulata de remitentele migrantilor, este o economie, eficienta careia a fost atit de redusa ca mai mult de 400-600 de mii de muncitori, cei mai solicitati, care erau in stare sa aduca in tara mai mult de doua miliarde de dolari anual, nu s-au regasit pe piata locala. Recunoasterea eficientei foarte reduse a companiilor moldovenesti si a economiei nationale ar fi primul pas pentru o discutie mai concreta, atfel incit sa urmeze o diagnoza mult mai clara, stabilita de comun acord cu mai multi omologi pentru a discuta masurile anticriza. Mai cu seama in situatia in care accesul la diferite surse de care dispune orice tara membra a Uniunii Europene, sau a altei comunitati, cind are acces la programe de la care se pot solicita resurse si de a profita dintr-o anumita solidaritate. Or, pare-mi-se ca in Moldova aceste elemente lipsesc. De aceea si retetele, mot-a-mot introduse in tara, in absenta politicilor eficiente, constituie, la parerea mea, o problema foarte importanta”.

Vasile Botnaru: Eu sint un consumator tipic de stiri si din buletine de stiri aflu ca americanii salvau industria automobilelor, sau la un moment dat am aflat ca au salvat, de la falimentare, o banca. Rusii, la fel, au intervenit pentru a salva AftoVAZul. Noi n-avem industrie de automobile, singura chestie pe care am auzit-o eu, ca masura de salvare, a fost reducerea unei cote de impozitare, ca idee lansata de presedintele Voronin sau, mai nou, am auzit ca vor fi subventionate anumite constructii de blocuri de locuinte. Totusi, ce trebuie sa inteleg eu, incotro sau cum ar trebui sa fie indreptati niste bani, niste subventii ale Guvernului, astfel incit economia sa nu moara?

Tatiana Lariusin: „Este adevarat, locuitele au fost o parte foarte puternica a motorului acesta de crestere economica, construirea locuintelor. Inghetarea constructiilor pentru Moldova este la fel ca pentru Statele Unite dinamica cumparaturilor de automobile. Dar, totodata, piata aceasta de locuinte era prea incalzita si a fost folosita ca o metoda de economie pentru banii migrantilor. Ar fi prea simplu de a recomanda sa fie sustinute scutirile in caz ca cineva continua sa construiasca apartamente. Prea simpla ar fi reteta aceasta, ea trebuie adoptata in conditii foarte concrete”.

Vasile Botnaru: Domnule Prohnitchi, dumneavoastra ce spuneti despre natura sau tipul de remedii care ar fi trebuit, mai devreme sau mai tirziu, sa le propuna Guvernul?

Valeriu Prohnitchi: „As incepe cu urmatoarele doua caracteristici ale crizei in Moldova. In primul rind, este vorba de o criza a increderii fata de perspectivele economiei si aceasta, evident, submineaza fundamental creditarea din partea bancilor, dar si dorinta companiilor de a se imprumuta de la banci. A doua parte a crizei, este vorba de criza consumului, care aduce cu sine o serie intreaga de consecinte nefaste pentru buget si pentru companiile care vind. Atunci cind oamenii consuma mai putin, ceea ce au produs, sau produc companiile, se acumuleaza in stocuri. Managementul crizei in Moldova are o particularitate, Moldova nu are bani ca sa salveze o industrie sau alta. Din punctul meu de vedere, solutiile magice, ca sa spunem asa, ar trebui sa porneasca de la reducerea costurilor de tranzactie pentru companii si aici am facut cu colegii o lista comprehensiva, daca am putea spune, de posibile remedii in situatie de criza si lista depaseste o suta de pozitii. Cele mai importante ar fi, din punctul nostru de vedere, urmatoarele: in primul rind Moldova este dependenta de exporturi, deci in interiorul tarii trebuie lichidate toate barierele ce impiedica exporturile. Este vorba, in primul rind de interdictia, spre exemplu, de a exporta cereale, utilizind alte mijloace de transporturi decit calea ferata. Un alt exemplu de interdictie irationala este faptul ca contractele de exportare a strugurilor trebuie avizate de Moldova-Vin. Mai recent, o alta solutie salvatoare, in ghilimele, propusa de presedintele Voronin de a interzice in general exportul de cereale sub pretextul ca astfel se va asigura securitatea alimentara a tarii fara a se vorbi de faptul ca aceasta va duce, pur si simplu, la saracirea fermierilor, care au incercat sau s-au aventurat in anul 2008 sa mai planteze culturi cerealiere. De asemenea, trebuie de eliminat o serie de bariere care impiedica importurile in Republica Moldova. Este important sa nu ignoram partea de importuri, deoarece pe importuri se tine bugetul”.

Vasile Botnaru: Adineauri spuneati ca consumul scade si atunci importul, in mod obiectiv, o sa scada.

Valeriu Prohnitchi: „Evident, dar daca ieftinim importurile, iar ieftinirea acestor importuri poate fi realizata prin reducerea costurilor oficiale sau neoficiale pentru import, atunci evident ca pretul in scadere va favoriza consumul. Spre exemplu, produsele electrocasnice care sint importate in Moldova, care respecta toate standardele tehnice adoptate de Uniunea Europeana, in Republica Moldova, suplimentar, inca trebuie atestate din punct de vedere al securitatii industriale si nu cred ca standardele noastre de securitate energetica sau industriala sint atit de avansate, incit ar trebui sa ignoram cele europene si sa adoptam propriu nostru set de standarde. Problema este ca pe asemenea tipuri de constringeri, contradictii, sa ma iertati, paraziteaza o armata intreaga de oameni”.

Vasile Botnaru: Adica se vede foarte clar si limpede care sunt conditiile reale pentru acesti importatori?

Valeriu Prohnitchi: „Exact. Sa nu uitam ca in conditii de criza un guvern bine intentionat ar putea mai usor sa se ispraveasca cu aceasta armata de functionari care paraziteaza pe corpul economiei reale”.

Vasile Botnaru: Ar avea mina libera?

Valeriu Prohnitchi: „Ar avea mina libera sa mai reduca din numarul de functionari, sa mai simplifice cadrul administrativ si aici ajung la alt element absolut indispensabil care trebuie realizat de acest guvern de tranzitie si care cumva figureaza, dar intr-un mod destul de firav in programul care a fost depus de doamna Grecianii. Este vorba de simplificarea procedurilor de eliberare a autorizatiilor de constructii, de eliberare a permiselor de piata, eliberarea certificatelor sanitare. Un lucru care nu a fost mentionat, dar care este absolut necesar, ar fi si simplificarea procedurilor de schimbare a destinatiei terenurilor, pentru ca intr-un fel sa incurajam, totusi, companiile din constructii sa procure terenuri, sa aiba o certitudine ca aceasta situatie se va absorbi si ca merita sa investesti in continuare in acest sector”.

Vasile Botnaru: Din tot ce ati spus pina acuma dati-mi voie sa scot o concluzie, poate vulgara. Daca ar fi sa comparam economia cu organismul unui om, inteleg ca e necesar sa fie ventilati cit mai firesc plaminii in loc sa i se administreze morfina, ca sa-i usureze durerea, nu, corect?

Valeriu Prohnitchi: „Exact sau, ca sa sa folosim o alta alegorie, este momentul purificarii”.

Tatiana Lariusin: „La noi criza a inceput din faza crizei economiei reale. S-a parut ca noi nu facem parte din criza financiara, ceea ce nu este adevarat. Sectorul financiar-bancar nu era in stare sa crediteze economia reala de mai multi ani, de inaintea crizei, deci noi am fost deja in criza financiara destul de profund, dupa parerea mea. Un singur finantator extern, destul de puternic, sint remitentele care au accelerat cresterea consumului si cresterea economica. Pe baza aceasta s-au ridicat acele segmente ale sectorului real care deserveau consumul final si astea au fost prioritatile politicilor de guvernare. La moment, cum a spus domnul Prohnitchi, pietele de consum se restring mai lent, dar, totusi, se restabilesc mult mai putin. Cind consumul final face 90-95 la suta de crestere a PIB-ului, deci orice schimbari in comportamentul consumatorilor conteaza mult. Este foarte greu de gestionat comportamentul consumatorilor. Ar fi mult mai util de a primi masuri care duc la cresterea credibilitatii sau cresterea simtului de perspectiva mai pozitiva. Asta inseamna cel putin ca sa nu se mai spuna minciuni... ”

Vasile Botnaru: Asta este mai greu...

Tatiana Lariusin: „Dar asta este aceea cu ce trebuie sa inteleaga orice guvern in criza, neadevarurile sau minciunile sau miturile au un cost enorm de mare”.

Vasile Botnaru: Ultima intrebare pe care ati vizat-o dumneavoastra: daca ajutoarele venite din Rusia, sau din China, ar putea substitui promisele ajutoare care trebuie sa vina din Occident?

Valeriu Prohnitchi: „Ar putea foarte usor. Moldova este un client usor de digerat si pentru China si pentru Rusia. Costul unor programe investitionale, pe care si le doreste Guvernul de la Chisinau, nu este in esenta atit de mare pentru ambele tari care au suficiente rezerve valutare. Rusia, acum, este pe o noua traiectorie de crestere din cauza scumpirii, tot mai evidente, a hidrocarburilor, China a stiut sa gestioneze destul de intelept criza. In principiu, acest lucru este posibil, evident ca aceasta va insemna pentru Moldova schimbarea radicala a vectorului de politica externa”.

Tatiana Lariusin: „Situatia cind domina interese de grup ne pune, iarasi, sa platim greselile politicii eronate. Rusia are un interes foarte bine formulat si are curaj si perseverenta si putere, folosindu-se mai mult de instrumente, inclusiv de politica externa. Ar fi foarte trist daca, iarasi, moldovenii vor fi aceia care o sa plateasca doua miliarde, datoriile transnistrene, de exemplu. In situatia in care criza a fost, daca nu artificial, aproape ca constient aprofundata, pentru a schimba vectorul gravitatiei pe care in Moldova, sau o parte din elitele Moldovei, o vad mai departe. Egoismul elitelor care tot incearca sa mentina la putere, poarta, tot mai mult, un accent amoral”.
XS
SM
MD
LG