Odata cu partidele politice, de noi alegeri se pregăteşte şi societatea civilă care este în cautarea modalităţilor de implicare, astfel încât să fie prevenită repetarea problemelor denunţate în scrutinul anterior.
Liderii organizaţiilor neguvernamentale din cadrul Coaliţiiei pentru alegeri libere şi corecte (Coaliţia 2009) spun că şi-au regândit tacticile de monitorizare a procesului electoral. Pe lângă activităţile de monitorizare tradiţionale, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, de exemplu, se va concentra şi pe verificarea listelor electorale, aşa cum am aflat de la Paul Strudzescu, preşedintele organizaţiei: „Prin cei 2100 de observatori, avem capacitatea să verificăm toate listele de alegători. Dar nu ne propunem să substituim unele structuri de stat, abilitate cu această funcţie, cum ar fi CEC, Ministerul Tehnologii Informaţionale sau primăriile. 200 de observatori vor verifica timp de 25 de zile 200 de liste, adică 10 la sută, şi vom prezenta concluziile noastre.”
Şi sarcina monitorilor media se complică, ne-a spus Petru Macovei, preşedintele Asociaţiei Presei Independente – organizaţie membră a coaliţiei responsabilă de segmentul media: „Vom prezenta informaţia mult mai operativ. Adică nu vom aştepta o conferinţa de presă pentru asta, ci vom face publice imediat încălcările, dacă vor exista. Separat, vom analiza comportamentul audiovizualului public. Se va pune accent mai mult pe monitorizarea calitativă, decât pe cea cantitativă”, spune Macovei.
Asta înseamnă studii de caz pe marginea unor buletine de ştiri şi emisiuni, prezentate opiniei publice sub formă de concluzii. „Vom încerca să informăm populaţia pe căi alternative. De exemplu, prin intermediul suplimentului de educaţie civică şi electorală „Obiectiv”, care va face o analiză a ştirilor ce vor fi difuzate de audiovizualul public”, a ţinut să sublinieze preşedintele API.
În toiul campaniei anterioare, autorii şi fananţatorii acestui supliment au fost acuzaţi de mesageri ai partidului comuniştilor că ar fi favorizat opoziţia. Chiar dacă acuzele au fost invalidate în tribunale, l-am întrebat însă pe Petru Macovei dacă incidentele nu i-au determinat pe donatori să se ferească de Moldova. „Nu există nici un fel de reţinere a donatorilor şi asta se întâmplă pentru că fundaţiile despre care vorbesc nu dau crezare doar declaraţiilor, ci şi materialului factologic.”
Mai mulţi analiştii politici cred că organizaţiile neguvernamentale implicate în procesul de monitorizare a alegerilor trebuie să fie de această dată mai insistente şi mai operative. Iata părerea lui Igor Munteanu, directorul IDIS Viitorul: „După incidentul periculos din istoria electorală a Republicii Moldova, organizaţiile neguvernamentale trebuie să fie mult mai atente şi mai prudente la decalajele dintre lege şi realităţi. Acest lucru trebuie să le determine să aibă dorinţa nu doar de a monitoriza, ci şi de a semnala imediat abaterile.”
Tocmai societatea civilă este abilitată să asigure monitorizarea separării, pe durata campaniei, a funcţiilor administrative ale executivului de acţiunile electorale ale partidului de guvernământ, crede Igor Munteanu. „La fel de important este să avem instrumente prin care să putem stopa intimidarea concurenţilor de către organele de stat. Şi mai trebuie de oprit campaniile de denigrare declanşate deja, în care partidele de opoziţie sunt prezentate în calitate de spărgători ai ordinii constituţionale.”
Raportul final asupra observării alegerilor din 5 aprilie al Coaliţiei 2009 notează că scrutinul a fost incorect şi parţial liber, iar procesul electoral fusese viciat înaintea votării. Această concluzie a fost contestată de o organizaţie nonguvernamentală, suspectată de simpatii vădite pentru partidul de guvernămînt, care a căutat în special nereguli comise de adversarii puterii.
Liderii organizaţiilor neguvernamentale din cadrul Coaliţiiei pentru alegeri libere şi corecte (Coaliţia 2009) spun că şi-au regândit tacticile de monitorizare a procesului electoral. Pe lângă activităţile de monitorizare tradiţionale, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, de exemplu, se va concentra şi pe verificarea listelor electorale, aşa cum am aflat de la Paul Strudzescu, preşedintele organizaţiei: „Prin cei 2100 de observatori, avem capacitatea să verificăm toate listele de alegători. Dar nu ne propunem să substituim unele structuri de stat, abilitate cu această funcţie, cum ar fi CEC, Ministerul Tehnologii Informaţionale sau primăriile. 200 de observatori vor verifica timp de 25 de zile 200 de liste, adică 10 la sută, şi vom prezenta concluziile noastre.”
Şi sarcina monitorilor media se complică, ne-a spus Petru Macovei, preşedintele Asociaţiei Presei Independente – organizaţie membră a coaliţiei responsabilă de segmentul media: „Vom prezenta informaţia mult mai operativ. Adică nu vom aştepta o conferinţa de presă pentru asta, ci vom face publice imediat încălcările, dacă vor exista. Separat, vom analiza comportamentul audiovizualului public. Se va pune accent mai mult pe monitorizarea calitativă, decât pe cea cantitativă”, spune Macovei.
Asta înseamnă studii de caz pe marginea unor buletine de ştiri şi emisiuni, prezentate opiniei publice sub formă de concluzii. „Vom încerca să informăm populaţia pe căi alternative. De exemplu, prin intermediul suplimentului de educaţie civică şi electorală „Obiectiv”, care va face o analiză a ştirilor ce vor fi difuzate de audiovizualul public”, a ţinut să sublinieze preşedintele API.
În toiul campaniei anterioare, autorii şi fananţatorii acestui supliment au fost acuzaţi de mesageri ai partidului comuniştilor că ar fi favorizat opoziţia. Chiar dacă acuzele au fost invalidate în tribunale, l-am întrebat însă pe Petru Macovei dacă incidentele nu i-au determinat pe donatori să se ferească de Moldova. „Nu există nici un fel de reţinere a donatorilor şi asta se întâmplă pentru că fundaţiile despre care vorbesc nu dau crezare doar declaraţiilor, ci şi materialului factologic.”
Mai mulţi analiştii politici cred că organizaţiile neguvernamentale implicate în procesul de monitorizare a alegerilor trebuie să fie de această dată mai insistente şi mai operative. Iata părerea lui Igor Munteanu, directorul IDIS Viitorul: „După incidentul periculos din istoria electorală a Republicii Moldova, organizaţiile neguvernamentale trebuie să fie mult mai atente şi mai prudente la decalajele dintre lege şi realităţi. Acest lucru trebuie să le determine să aibă dorinţa nu doar de a monitoriza, ci şi de a semnala imediat abaterile.”
Tocmai societatea civilă este abilitată să asigure monitorizarea separării, pe durata campaniei, a funcţiilor administrative ale executivului de acţiunile electorale ale partidului de guvernământ, crede Igor Munteanu. „La fel de important este să avem instrumente prin care să putem stopa intimidarea concurenţilor de către organele de stat. Şi mai trebuie de oprit campaniile de denigrare declanşate deja, în care partidele de opoziţie sunt prezentate în calitate de spărgători ai ordinii constituţionale.”
Raportul final asupra observării alegerilor din 5 aprilie al Coaliţiei 2009 notează că scrutinul a fost incorect şi parţial liber, iar procesul electoral fusese viciat înaintea votării. Această concluzie a fost contestată de o organizaţie nonguvernamentală, suspectată de simpatii vădite pentru partidul de guvernămînt, care a căutat în special nereguli comise de adversarii puterii.
