Linkuri accesibilitate

Pe locurile trei şi patru: liberalii şi verzii

In ciuda crizei economice care a dat o paine buna de mancat in campania electorala partidelor de stanga, putinii cetateni europeni care au mai iesit la vot duminica pentru europarlamentare au optat in marea lor majoritate pentru centru dreapta.

Desi se asteptau macar sa egaleze daca nu sa lase in urma dominatia dreptei reprezentata de grupul popular( PPE-DE), socialistii ( PES) s-au vazut tintuiti pe locul 2. Mai mult decat atat influenta lor va fi mai anemica avand in vedere ca numarul de mandate li s-a diminuat simtitor la 163.

Chiar daca vor fi in continuare cei care vor stabili agenda la Bruxelles si Strasbourg, popularii pierd si ei din putere prin castigarea a doar 263 de mandate.
Dintre grupurile mari acestora li se alatura si liberalii (ALDE) care au convins doar pentru 80 de mandate.

Verzii vin tare din urma si se instaleaza pe locul 4 cu 52 de eurodeputati.

Germania, Franta, Polonia, Italia sunt fiefuri ale dreptei, in aceste tari nu doar popularii ci si verzii inregistrand scoruri foarte bune.

In tari unde criza economica este acuta partidele aflate la guvernare au fost trantite la pamant. Cazul cel mai elocvent vine din Marea Britanie. Partidul Laburist, la guvernare, a suferit cea mai grea infrangere intr-un scrutin de la Primul razboi mondial incoace, situandu-se pe locul trei dupa Conservatori si Partidul Independentei Regatului Unit.

Absenteismul face loc in Parlamentul European unor personaje catalogate de presa internationala cel putin ciudate. 10 tari intre care Olanda, Austria, Marea Britanie, Cehia si Ungaria trimit politicieni xenofobi si nationalisti la Bruxelles.

Pentru urmatorii 5 ani legisativul european va fi un fel de menajerie in care si-au gasit loc si Partidul iubitorilor de animale si cel al piratilor, de pilda. La aceeasi categorie intra si Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor si Elena Basescu. Daca primii doi ar putea pune bazele unui grup de extrema dreapta in Parlamentul European, mezina presedintelui risca sa isi piarda locul pentru nerespectarea procedurilor. Potrivit unor analisti mandatul sau ar putea fi contestat si voturile sale redistribuite pentru ca a renuntat la calitatea de independent si s-a inscris in PDL inaintea rezultatelor oficiale finale.

Desi aduc varietate analistii estimeaza ca toate aceste figuri colorate nu vor avea un cuvant important de spus in legislativul comunitar. Motivul e lesne de inteles: fiecare partid din cele enumerate are cate doi, trei reprezentanti numar total insuficient pentru formarea unui grup. Chiar daca numarul neafiliatilor, este urias la aceste alegeri, ei insumand 91 de locuri, acestia reprezinta extreme dispersate de toate felurile care se vor face, e drept auzite in hemiciclu, insa e greu de crezut ca se vor uni pentru a da sens si rezultat unui demers comun.

Asadar, in conditiile in care dreapta a luat fata socialistitlor, Jose Manuel Barosso pare indreptatit sa viseze la un al doilea mandat de presedinte al Comisiei Europene.

Grecia si Danemarca, tari unde socialistii sunt in opozitie, sunt si cele unde stanga inregistreaza victorii. Si socialistii slovaci se bucura de victorie. O infrangere zdrobitoare sufera insa socialistii spanioli si portughezi ca si partidele aflate la putere in Marea Britanie, Irlanda, Letonia, Ungaria si Bulgaria.
Deloc multumitor a fost si scorul social democratilor germani 20% fata de 37.9% cat au strans crestin democratii Angelei Merkel. Infrangere umilitoare si pentru socialistii francezi creditati doar cu 16%; castig de cauza au conservatorii presedintelui Sarkozy cu 28,3% dar si verzii lui Daniel Cohn Bendit.

Un capitol aparte la aceste alegeri este acela al euroscepticilor. Democratii civici cehi, partid de dreapta, au avut un castig net si se vor alatura conservatorilor britanici, irlandezilor de la Sinn Fein si polonezilor de la Lege si Dreptate care se opun Tratatului de la Lisabona. Dupa ce conservatorii au parasit grupul popular din Parlamentul European, se vorbeste tot mai intens despre crearea unui grup al non-federalistilor care sa includa cele trei partide si reprezentanti din alte 4 state

Nu putini analisti se intreaba de ce Romania, Bulgaria si ale noi state membre ca Slovacia, de pilda au inregistrat rate de participare sub media europeana.
Motivatia ar sta in doi factori, crede Alina Mungiu Pippidi intr-un articol postat pe site-ul universitatii germane Hertie School of Governance, unde preda Democracy Studies. Populatia nu stie mare lucru despre aceste alegeri si care sunt puterile reale ale celor pe care ii voteaza, crede Pippidi. In loc sa se informeze despre aceste chestiuni oamenii au preferat sa se abtina de la vot.

Al doilea factor este dezamagirea fata de elitele nationale care pot fi pedepsite fara nici o consecinta directa la euroalegeri fata la alegerile nationale. Alina Mungiu Pippidi argumenteaza cu sondajele potrivit carora populatia din aceste tari are mai multa incredere in Parlamentul European decat in cele nationale pe care le considera corupte. Orcium, crede expertul roman, absenteismul romanilor sau al slovacilor nu este in nici un caz euroscepticism ci mai degraba lehamite fata de politica interna.
XS
SM
MD
LG