Linkuri accesibilitate

Sîntem în ajunul alegerilor europarlamentare, după o campanie ternă şi plicticoasă. Atît de plicticoasă încît au fost urmărite mai atent şi au stîrnit mai multe ecouri sondajele privind intenţiile de vot la alegerile prezidenţiale de la sfîrşitul anului. La televiziune, confruntările au fost anemice şi lipsite de interes. Principalele partide şi-au organizat mitingurile electorale după reţetele cunoscute: balonaşe, steguleţe, grupuri de elevi aduşi să facă figuraţie. Dar mici anchete realizate ad-hoc arătau că foarte mulţi dintre cei din sală nici nu ştiau pentru cine vor vota. Liderii principalelor formaţiuni politice s-au întrecut în a participa la diferite sărbători săteşti, udate cu ţuică, pentru a mobiliza România profundă. Şansele sînt, însă, foarte mici.

Acest dezinteres are mai multe explicaţii. Pentru mare parte dintre români, Europa rămîne o noţiune vagă, ceţoasă. Se ştiu lucrurile practice: că se poate călători fără viză, că se poate lucra în Spania sau Italia. Altfel, ar fi o utopie să ne gîndim la o conştientizare a apartenenţei la comunitatea europeană. În al doilea rînd, criza economică a zdruncinat încrederea celor care credeau că ajutoarele europene vor face miracole. Ce să mai vorbim de decalajul dintre mediul urban şi mediul rural? În cel din urmă, nivelul de cunoaştere a realităţilor europene este sub limita de jos. În fine, majoritatea românilor ştiu foarte puţin sau practic nimic despre instituţiile europene şi despre ceea ce ar trebui să facă eurodeputaţii români. Aceştia sunt văzuţi mai degrabă drept nişte oameni cu şansă, mai ales că de acum încolo salariile lor vor fi la nivelul colegilor din occident. Nu ţin să fac pronosticuri, dar presimt ca participarea la alegerile de duminică va reflecta toată această stare de lucruri.
XS
SM
MD
LG