Linkuri accesibilitate

Proiectul de modificare a Constituției transnistrene retras


Saxofonistul Vadim Potrîmba

Saxofonistul Vadim Potrîmba

și un interviu cu saxofonistul Vadim Potrîmba laureat al concursului Viva la muzica 2009




Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:

Iniţiativa de modificare a Constituţiei transnistrene a fost retrasă.

„Am rămas extrem de mirat, atunci cînd am aflat că proiectul a fost retras şi mai ales m-a surprins argumentarea absolut neconvingătoare. Eu nu prea înţeleg ce ar însemna că discuţiile au depăşit cadrul constituţional”, spune invitatul emisiunii noastre, politologul de la Tiraspol Ernest Vardanean.

Ce cred locuitorii Transnistriei despre o altă iniţiativă legislativă privind introducerea în circulaţie a rublei ruseşti?

Şi... un interviu cu Vadim Potrîmba, tînărul muzician din Tiraspol, cîştigător al unui concurs internaţional de muzică din România.


Mai întîi însă un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Viorica Zaharia.

Ştiri:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Preşedintele Sovietului suprem Evgheni Şevciuc a anunţat că iniţiativa celor 17 deputaţi cu privire la modificarea constituţiei transnistrene a fost retrasă. Modificările vizau între altele reducerea competenţelor puterii executive şi extinderea puterilor Legislativului. Evgheni Şevciuc a explicat retragerea iniţiativei prin faptul că citez, „discuţiile asupra acestui proiect au depăşit cadrul constituţional şi, se pare, nu fără sprijinul organizat din partea unor reprezentanţi ai organelor puterii. Au început să predomine nu argumentele legale, ci emoţiile şi minciuna sfruntată”, a spus Şevciuk, adăugînd că autorii iniţiativei nu se vor lăsa atraşi într-o confruntare ce ar depăşi cadrul constituţiei. Împotriva modificării Constituţiei transnistrene s-au pronunţat liderul administraţiei Igor Smirnov şi mai multe organizaţii obşteşti, pe motiv că schimbările propuse vor genera o criză politică.

Parlamentul de la Chisinau a amînat la cererea partidului comunistilor pentru data de 3 iunie, ultimul termen, votul final pentru alegerea noului şef al statului. Comuniştilor nu le ajunge un singur vot ca să aleagă noul preşedinte şi să evite alegerile parlamentare anticipate, pentru care pledează cele trei partide de orientare liberală din Opoziţie.

Joi a fost dat publicitatii raportul anual al organizatiei Amnesty International, in care se arată că actuala criza economică globală a dus la deteriorarea situaţiei drepturilor omului în intreaga lume. Republica Moldova este menţionată printre ţările care nu au respectat libertatea presei şi libertatea de asociere. Raportul se referă şi la situaţia de după alegerile din 5 aprilie, menţionînd arestarea a sute de persoane, mai ales studenţi, ca şi deţinerea unor activişti ai societăţii civile sub acuzarea să ar fi organizat protestele. Se mai arată că „într-o evoluţie îngrijorătoare”, mai multe organizaţii neguvernamentale au fost somate de autorităţile moldovene să spună ce au făcut pentru prevenirea violenţei de dupa alegerile din 5 aprilie şi să dea detalii despre felul cum sunt finanţate.

Amnesty International critică şi situatia din Rusia, din ţările Caucazului de Sud şi cele din Asia Centrală cît şi din Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeană. Amnesty International cere Uniunii Europene să ia în consideraţie situatia drepturilor omului din ţările din fosta Uniune Sovietică atunci cînd are relatii cu acestea şi sa faca presiuni pentru respectarea lor.

La Tbilisi au continuat protestele împotriva preşedintelui Mihail Saakashvili, proteste începute la 9 aprilie. Patriarhul Ilia al Georgiei a cerut atit liderilor de la putere cit si opozitiei sa înceapă dialogul sau să organizeze alegeri anticipate, pentru a pune capat crizei politice din ţară.

Coreea de Nord a anunţat că nu se mai consideră obligată să respecte armistiţiul care a pus capăt războiului din 1950-1953 în peninsula coreeană. Trupele americane şi ale Coreii de Sud sînt in alertă ridicata, după recentele declaraţii ale autorităţilor comuniste de la Fenian care au ameninţat cu acţiuni militare daca navele nord coreene vor fi oprite şi controlate. Preşedintele american Barack Obama a asigurat Japonia si Coreea de Sud de sprijinul Statelor Unite, după testul nuclear de luni al Coreei de Nord. Coreea de Nord a anunţat încă 2 teste cu rachete cu rază scurtă de acţiune, la o zi după ce anunţase un test nuclear. Raza de acţiune a rachetelor nord coreene testate este de 130 de km.

Rusia şi Ucraina au anunţat că economiile lor sunt într-un declin mai mare decât se prevedea. La Kiev, preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a spus că economia ţării sale s-a contractat cu 20 la sută în primul trimestru al anului curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008. La Moscova, preşedintele Dmitrii Medvedev, fără să dea cifre, a spus că Produsul Intern Brut al Rusiei va scădea anul acesta mai mult decât se anticipa, şi că ţara sa va avea un deficit bugetar record. Medvedev a dat însă asigurări că guvernul are rezerve pentru a-şi onora obligaţiile sociale şi pentru a investi masiv în relansarea economiei. Potrivit datelor oficiale, Produsul Intern Brut al Rusiei a scazut cu 10 la sută în primele 4 luni ale acestui an, comparativ cu situaţia de anul trecut, şomajul în Rusia a ajuns la 10,5 la sută, cel mai mare nivel în ultimii ani, cu un număr de 7,7 milioane de şomeri.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Viorica. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsţi pe pagina noastră de Internet.

Aşadar, invitatul emisiunii noastre este politologul de la Tiraspol Ernest Vardranean şi discutăm astăzi despre încercarea eşuată de modificare a Constituţiei transnistrene. Amintim, săptămîna trecută, preşedintele Sovietului suprem Evgheni Şevciuc a anunţat despre retragerea acestei iniţiative, care a aparţinut unui grup de 17 deputaţi în Sovietul suprem şi care a stîrnit în ultimele 2 luni dispute destul de aprinse în societatea transnistreană. Ernest, de ce credeţi că a fost retras proiectul de modificare a Constituţiei, după dezbaterea lui timp de aproape 2 luni?

Ernest Vardanean
Ernest Vardanean: „Am rămas extrem de mirat, atunci cînd am aflat că proiectul a fost retras şi mai ales m-a surprins argumentarea absolut neconvingătoare a domnului Şevciuk. Eu nu prea înţeleg ce ar însemna că discuţiile au depăşit cadrul constituţional? Şi cum îşi imaginează el, în acest caz, discuţiile în interiorul cadrului constituţional? Şi de consideră că examinarea proiectului de către organizaţii obşteşti, de către societate în ansamblu, oricît de dure ar fi aceste discuţii ele nu ar avera loc pe un teren constituţional? Deci, eu nu văd nici un argument serios pentru retragerea proiectului de lege. Dar, întrucît e o decizie personală a domnului Şevciuk, eu nu vreau s-o comentez. Aş spune doar că toată agitaţia din jurul proiectului de modificare a constituţiei vorbea despre intenţiile foarte serioase ale deputaţilor în Sovietul suprem. Şi eu credeam că ei au de gînd să meargă pînă la capăt. Cu atît mai straniu mi se pare că la mijloc de cale s-au răzgîndit. Eu nu văd nici un motiv convingător sau vreun pericol pentru deputaţi, chiar şi nişte dezbateri foarte aprinse, care ar fi putut împiedica modificarea constituţiei. Pentru că exprimarea şi dezbaterea unor puncte de vedere, fie ele şi extrem de diferite, este ceva firesc, iar modificarea legislaţiei, inclusiv a constituţiei este de competenţa Sovietului suprem. De aceea, repet, sînt foarte mirat”.


Radu Benea: Credeţi că deputaţii vor mai reveni la această problemă? Cît de necesară era această iniţiativă, pentru că discuţii despre o delimitare mai clară a competenţelor puterii executive şi a celei legislative au loc de multă vreme în regiunea transnistreană?

Ernest Vardanean: „Iniţiativa extinderii puterilor Sovietului suprem şi a creării unui guvern după modelul Federaţiei Ruse a fost lansată în anul 2005. Încă pe atunci se vorbea despre nevoia introducerii postului de prim-ministru, despre nevoia creării unui guvern care să poarte răspunderea în faţa parlamentului, aşa cum e în Federaţia Rusă. Deci, ar fi incorect să se spună că este o idee nouă. Însă aspectul revoluţionar al situaţiei de astăzi consta anume în faptul că a fost pentru prima dată cînd toate aceste idei vehiculate în presă, în societate, au căpătat forma unei iniţiative legislative şi a unor mecanisme juridice. De aceea, pe mine m-a impresionat cît de temeinic au abordat această problemă deputaţii în Sovietul suprem, cît de exact au formulat eventualele schimbări şi în acelaşi timp, aceste schimbări erau oarecum aşteptate de societate, pentru că Transnistria şi-a anunţat obiectivul apropierii de Rusia şi al armonizării legislaţiei sale cu legislaţia Federaţiei Ruse. Deci, această armonizare presupunea şi eliminarea postului de vicepreşedinte, care nu există în Rusia, şi crearea funcţiei de prim-ministru care nu există în Transnistria. Toate aceste lucruri intrau în logica apropierii de Rusia şi eu eram absolut sigur că ele nu vor trezi o rezistenţă atăt de mare din partea anumitor grupuri sociale”.


Radu Benea: Ernest, pe marginea iniţiativei de modificare a Constituţiei am auzit mai mulţi termeni utilizaţi de ziarişti: de la „confruntare deschisă”, pînă la cel de „criză politică”. Ce credeţi dumneavoastră despre asta şi ce forme credeţi că va avea mai departe relaţia dintre Sovietul suprem şi administraţie?

Ernest Vardanean: „Toate discuţiile despre o anumită concurenţă, confruntare sau luptă între Sovietul suprem şi preşedintele Transnistriei sînt exagerate. Există doar anumite neînţelegeri sau poziţii diferite ale celor două puteri pe anumite chestiuni. Chiar şi acest ultim episod cu modificarea constituţiei, eu nu l-aş califica drept confruntare. Pur şi simplu o anumită parte nu era principial de acord cu ceea ce propunea cealaltă parte, avînd şi susţinerea destul de dură a organizaţiilor obşteşti. Dar asta încă nu este o criză politică sau o confruntare. Ar fi o apreciere exagerată. În plus, chiar şi argumentarea propusă de Şevciuk pentru retragerea proiectului vorbeşte despre faptul că Sovietul suprem nu vrea să admită o acutizare a situaţiei şi nu vrea să intre într-o confruntare cu preşedintele. Deşi, subliniez, nici un fel de confruntare nu a fost şi nici nu putea să fie. A fost doar neacceptarea de către unii a ceea ce au propus ceilalţi”.

Radu Benea: Opinia invitatului emisiunii noastre, politologul de la Tiraspol, Ernest Vardanean.

Există şi o altă iniţiativă legislativă recentă, care a trezit dezbateri nu mai puţin intense – cea de introducere a rublei ruse în circulaţie, alături de rubla transnistreană. Iniţiativa a fost prezentată şi ca o măsură de depăşire a crizei economice, dar nu a fost încă aprobată în Sovietul suprem. Am încercat să aflăm ce cred locuitorii din Tiraspol şi Bender despre eventuala oficializare a rublei ruse în Transnistria.

„Mi-ar place. Soţul meu îşi ia salariul în ruble ruseşti. Cred că e posibil. Nu văd nici un obstacol”.

„Nu cred. Sîntem un stat nerecunoscut. Cum poţi să introduci rubla rusească?”
„Nu ştiu dacă e real sau nu, dar mi-aş dori foarte mult. Pentru că m-am săturat că valuta noastră nu e acceptată nicăieri, la fel ca şi paşapoartele. Nu poţi să te duci nicăieri, nici cu paşaportul, nici cu banii noştri”.

„Cred că ar fi corect şi real. Depinde numai de voinţa autorităţilor. Asta ar spori încrederea poporului rus faţă de Transnistria. Încrederea Rusiei a fost subminată foarte mult, pentru că adesea banii pe care îi transfera încoace, în calitate de ajutor umanitar, dispăreau fără urmă. De aceea, Rusia se întreabă: dar ce îi poate oferi Transnistria, care demult nu mai este un avanpost”.

„Nu-mi imaginez cum e posibil să introduci rubla rusească într-o regiune care e departe de Rusia. Poate ca măsură de apropiere de Rusia. Dar, dacă sîntem republică separată, trebuie să avem rubla noastră”.

„Este ireal. Despre ce economie discutăm, dacă avem atîţia şomeri. Eu bat pragul oficiului forţei de muncă, unde e plin de oameni care nu-şi pot găsi de lucru”.

„Introducerea rublei ruseşti este o chestiune extrem de discutabilă. Dar acum ar fi binevenite orice măsuri ce ar putea schimba situaţia”.


Radu Benea: Vadim Potrîmba, aşa îi spune celui pe care îl auziţi cîntînd la caval, care cîntă la fel de bine şi la alte instrumente populare, dar patima căruia este... saxofonul. Anume cu acest instrument şi la un cu totul alt compartiment, al interpretării de muzică clasică, el a cucerit premiul cel mare al unui prestigios concurs internaţional din România.

Vadim Potrîmba este singurul tînăr din regiunea transnistreană, care a participat la concursul Viva la Muzica desfăşurat pe 9 şi 10 mai în oraşul Zalău. Anul acesta el îşi încheie studiile la colegiul de muzică din Tiraspol. L-am rugat pe Vadim să ne povestească mai multe despre succesul său din România.

Vadim Potrîmba
Vadim Potrîmba: „Am mai participat o dată la acest concurs cu trei ani în urmă şi tot la Zalău. Atunci am ocupat locul trei, iar acum am cîştigat premiul cel mare. Am reprezentat oraşul meu, Tiraspol şi am interpretat piese de compozitori contemporani, concertul lui Alexandr Fedorkovski pentru saxofon şi orchestră. La concurs au fost tineri interpreţi din mai multe ţări, din toată România, din Republica Moldova şi Ucraina, în total 320 de participanţi. Acum trei ani, au fost reprezentate mai multe ţări, şi Franţa şi Italia... Anul acesta au fost din mai puţine ţări, dar mult mai mulţi participanţi şi a fost cu mult mai dificil”.

Radu Benea: Vadim spune că succesul l-a surprins şi pe el, şi pe familia sa.

Vadim Potrîmba: „Am sunat-o imediat pe mama. Mă întreabă: cum a fost? Îi spun că am luat Grand-Prix-ul. S-a speriat, nu ştia ce înseamnă asta. Mă întreabă: şi ce-i asta? Eu îi spun, păi, e mai mult decît primul loc. S-a bucurat nespus de mult, a zis să vin mai repede acasă că mă aşteaptă cu fratele şi cu rudele noastre să mă întîmpine cu pîine şi cu sare”.

Radu Benea: Pasiunea pentru muzică, spune Vadim, o are din copilărie. Bunicul său este meşter de intrumente populare, iar tatăl său a cîntat la saxofon.

Vadim Potrîmba: „Eu la concurs am cîntat muzică clasică dar mi-am ales un alt drum. Îmi place muzica populară mai mult decît cea clasică. Eu cînt în taraful nostru din Tiraspol, „Vatra”. Pe viitor, mi-aş dori mult să învăţ în România, la conservator sau academie, dacă voi reuşi”.

Radu Benea: La Zalău, spune Vadim, puţină lume cunoaşte unde este oraşul Tiraspol şi ce-i aia Transnistria.

Vadim Potrîmba: „Ei ştiu de Chişinău şi Moldova, dar despre Tiraspol şi Transnistria nu cunosc nimic. Şi cînd încep să le explic, mă întreabă dacă la noi e linişte, dacă e pace, dacă nu se împuşcă. Profesorii de la Zalău, care m-au cunoscut acum trei ani, mă întrebau bunăoară ce s-a mai schimbat pe la noi”.

Radu Benea: Ce îl ajută să păşească înainte în viaţă, îl mai întreb pe Vadim.

Vadim Potrîmba: „În primul rînd, faptul că am o ocupaţie ce-mi place, instrumentul la care cînt, dar asta nu e suficient. Trebuie să-ţi dai bine seama cu ce te ocupi şi pe ce drum păşeşti”.

Radu Benea: Vadim Potrîmba, cîştigătorul marelui premiu al concursului internaţional de la Zalău, România, Viva la Muzica.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG