Alegerile de saptamana viitoare pentru Parlamentul European vor fi primele care au loc simultan in toate cele 27 de tari membre. O jumatate de milliard de europeni vor alege 736 de deputati, cu 49 mai putini decat in actualul Parlament European. In afara de Germania, cu 99 de deputati, si tarile mici, cum sunt Malta, Luxemburg, Estonia si Cipru, care raman cu cate 5 sau 6 deputati, majoritatea tarilor pierd cate 1, 2 sau chiar mai multe scaune. Romania trece astfel de la 35 de membri la 33. Daca tratatul de la Lisabona, substitutul de constitutie europeana care a fost respins anul trecut de catre irlandezi, va fi in cele din urma aprobat, asta va ridica numarul final al deputatilor la 751.
Este vorba de cele mai mari alegeri transnationale din istorie. Ca si in legislatura trecuta, se estimeaza ca formatiunile crestin démocrate si socialiste vor obtine peste 200 de deputati fiecare, putind domina, ca si pana acum, principale comisii si comitete din parlament. Tot pentru prima oara, salariile deputatilor europeni vor fi uniformizate, salariul unui parlamentar fiind de acum inainte de 7500 de euro, indiferent de tara de origine a deputatilor. Pana acum, deputatii primeau salarii identice cu cele ale deputatilor din parlamentele lor nationale. Astfel, deputatii din tarile est europene aveau salarii de ordinul catorva sute de euro, in vreme ce italienii sau austriecii aveau salarii de peste 13000 de euro pe luna. Uniformizarea salariile la 7500 de euro pe luna va aduce mai multa echitate in functionarea parlamentului european, in schimb se va ajunge la o situatie in care un eurodeputat bulgar, sa spunem, va avea un salariu mai mare decat totalitatea guvernului bulgar.
De-a lungul anilor, atributiile parlalmentului european s-au largit considerabil, acesta devenind un autentic for legislativ, care propune si voteaza legi cu aplicare obligatorie in toate tarile Uniunii Europene. Parlamentul aproba bugetul Uniunii si poate demite executivul european, Comisia Europeana. Singurul domeniu care ramane deocamdata in intregime apanajul capitalelor este cel al relatiilor externe. Aici insa lucrurile nu se vor schimba curand, ba chiar parlamentul nu poate pentru moment nici macar sa hotarasca unde se reuneste. Desi grosul activitatilor sale are loc la Bruxelles, Parlamentul este si acum obligat sa se reuneasca o data pe luna in Strasbourg, in Franta, privilegiu la care Franta nu vrea sa renunte.
Este vorba de cele mai mari alegeri transnationale din istorie. Ca si in legislatura trecuta, se estimeaza ca formatiunile crestin démocrate si socialiste vor obtine peste 200 de deputati fiecare, putind domina, ca si pana acum, principale comisii si comitete din parlament. Tot pentru prima oara, salariile deputatilor europeni vor fi uniformizate, salariul unui parlamentar fiind de acum inainte de 7500 de euro, indiferent de tara de origine a deputatilor. Pana acum, deputatii primeau salarii identice cu cele ale deputatilor din parlamentele lor nationale. Astfel, deputatii din tarile est europene aveau salarii de ordinul catorva sute de euro, in vreme ce italienii sau austriecii aveau salarii de peste 13000 de euro pe luna. Uniformizarea salariile la 7500 de euro pe luna va aduce mai multa echitate in functionarea parlamentului european, in schimb se va ajunge la o situatie in care un eurodeputat bulgar, sa spunem, va avea un salariu mai mare decat totalitatea guvernului bulgar.
De-a lungul anilor, atributiile parlalmentului european s-au largit considerabil, acesta devenind un autentic for legislativ, care propune si voteaza legi cu aplicare obligatorie in toate tarile Uniunii Europene. Parlamentul aproba bugetul Uniunii si poate demite executivul european, Comisia Europeana. Singurul domeniu care ramane deocamdata in intregime apanajul capitalelor este cel al relatiilor externe. Aici insa lucrurile nu se vor schimba curand, ba chiar parlamentul nu poate pentru moment nici macar sa hotarasca unde se reuneste. Desi grosul activitatilor sale are loc la Bruxelles, Parlamentul este si acum obligat sa se reuneasca o data pe luna in Strasbourg, in Franta, privilegiu la care Franta nu vrea sa renunte.
