Linkuri accesibilitate

Vînzările au mers spre zero, dificultăți de repatrierea a valutei din România

Criza îi determină pe moldoveni să renunţe la lectură. Directorii de edituri se plâng că vânzările de carte au înregistrat căderi spectaculoase în acest an.

Criza pe piaţa cărţii s-a făcut simţită încă de anul trecut, am aflat de la Nicolae Guţanu, director al editurii Gunivas, specializată pe dicţionare şi literatură universală. „Din aprilie a început, iar până la sfârşitul anului vânzările au mers pe zero. În primele luni ale acestui an am înregistrat doar 5 la sută din vânzările specifice perioadelor similare ale anilor 2007-2008. Stai cu cărţile pe stoc şi aştepţi timpuri mai bune. ”Or, spune Nicolae Guţanu, nu se vinde nici cartea absolut necesară, nici cea care poate să mai aştepte. „Dacă nu se vinde Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, de care are nevoie fiecare şcolar sau student, atunci ce să mai vorbim despre operele lui Eminescu sau altele. Oamenii acum se gândesc în primul rând să aibă ceva pe masă şi în ultimul rând la carte.”

Între credite bancare şi datorii enorme la tipografii, Nicolae Guţanu spune că reuşeşte să-şi salveze editura doar cu veniturile obţinute din alte afaceri. „Nu vreau să închid editura. Lucrăm acum la un dicţionar şi îmi leg toate speranţele de acest proiect. Poate trece între timp şi criza.”

Criza este resimţită şi de editurile mai mari, am aflat de la directorul de la ARC, Iurie Bîrsa. El spune că, în primul rând, riscă să plătească amenzi enorme pentru faptul că nu şi-a încasat banii din cărţile livrate pe piaţa românească grav afectată de criză. „Nu reuşim să respectăm termenul de un an de zile la repatrierea valutei. Am livrat carte în România, iar încasările întărzie. Or, în condiţii de criză, Ministerul Finanţelor ar trebui să ne ofere o vacanţă pentru repatrierea valutei. ”Pentru că înregistrează căderi la vânzarea de carte, şi reţelele de distribuţie locale nu se grăbesc să-şi onoreze datoriile faţa de edituri, ne-a mai spus Iurie Bîrsa. „Am încasat în acest an doar 10 la sută din banii de care am livrat carte reţelelor de distribuţie.”

Într-o librărie aleasă la întâmplare, am încercat să aflu de la vizitatori cum se explică aceste involuţii a interesului pentru lectură. „Eu personal nu voi renunţa niciodată să-i cumpăr copilului meu o carte”, îmi spune Elena, mama unui băieţel de trei anişor care deja ştie să citească, remarcă ea. „Cum reuşeşc? Pur şi simplu eu nu-i cumpăr absolut nici o jucărie. Jucăriile îs scumpe şi n-au nici un efect asupra dezvoltării copilului,” se dă cu părerea Elena.

Lina Frunză, o studenţă de la ASEM întâlnită tot acolo spune că şi-a tăiat din raţia alimentară şi merge mai mult pe jos pentru a-şi putea cumpăra cărţile necesare. „Dacă înainte îmi permiteam să-mi cumpăr şi două, şi trei cărţi pentru o materie, acum aleg ce e mai necesar. Totul depinde de mine – dacă pot să economisesc. Merg pe jos, mănânc mai puţin.”

Ca să evite colapsul, editorii spun că au tot pus în aplicare diverse strategii, însă niciuna dintre acestea nu le-au adus deocamdată afacerile în albia stabilităţii.
XS
SM
MD
LG