Linkuri accesibilitate

Sîntem o economie specifică și cu nivel mediu de dezvoltare


Mihai Manole, fost ministru de Finanțe

Mihai Manole, fost ministru de Finanțe

Interviu cu expertul Mihai Manole

Misiunea Fondului Monetar Internaţional, ce a venit joi în vizită de documentare la Chişinău, a început deja discuţiiile cu autorităţile privind o posibilă asistenţă financiara pentru Republica Moldova în condiţiile actualei crize economice. In paralel cu misiunea de baza, îşi va desfasura activitatea, preţ de două săptămîni, cît vor sta în Moldova, alte doua misiuni de asistenta tehnica din partea Fondului Monetar International, din care vor face parte experti ai Departamentului Afaceri Fiscale si Departamentului Politica Monetara si Piete de Capital ale organizaţiei.

Guvernul de la Chişinău are opţiunea de a semna unul dintre două genuri de Program cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit experţilor băncii - primul este STAND BY, ce oferă finanţare în condiţii de piaţă, iar al doilea - BLEND, care este un program intermediar şi oferă finanţare parţială în condiţii concesionale, valoarea resurselor financiare disponibile în cazul ambelor programe fiind semnificativ mai mare faţă de fostul program.
Reamintim că luna trecută, cînd expertii FMI au fost într-o vizită mai scurtă în capitală, ei au lansat o prognoză pesimistă în ceea ce priveşte depăşirea crizei economice din Republica, care se bazează, potrivit experţilor, pe înrăutăţirea principalilor factori de care depinde creşterea economică în Moldova. Este vorba despre reducerea transferurilor de bani de peste hotare de la muncitorii moldoveni, despre scăderea drastică a exporturilor şi importurilor, respectiv a volumului taxelor şi impozitelor percepute din acestea, precum şi scăderea drastică a investiţiilor şi a activităţii economice din regiune.

FMI prognozează o înrăutăţire continuă a acestor idicatori pînă la anul viitor şi propune drept soluţii reducerea drastică a cheltuielilor bugetare şi creşterea veniturilor, inclusiv prin majorarea unor taxe şi impozite. Experţi locali afirmă că soluţiile propuse de FMI pentru depăşirea crizei nu sînt cele mai bune, dar singurele posibile în condiţiile Moldovei, unde nu pot funcţiona strategii de felul celor aplicate în ţările dezvoltate.

Invitatul emisiunii noastre este ex-ministrul la Finanţe, Mihai Manole.


Elena Cioina: Domnule Manole, este misiunea FMI, care a venit la Chişinău, o misiune obişnuită sau e o misiune care ar putea să salveze Moldova de criză?

Mihai Manole: în primul rind, noi ar trebui să luăm ca un lucru obişnuit, luînd în considerare faptul că e sfîrşitul lunii mai, începutul lunii iunie, cînd într-un an normal se lucrează asupra proiectului bugetului pentru anul viitor. De aceea are loc o coordonare a macroindicatorilor pentru a forma bugetul. Anul 2009 este, însă un an specific şi, pe de o parte, avem situaţia concretă din RM, pe de altă parte, dacă luăm din exterior, vom observa o situaţie cînd guvernele mai multor ţări, au transferat problemele bugetare pentru anul viitor pentru toamnă. De aceea, eu aş considera că e o misiune obişnuită, de lucru, deoarece noi nu avem nici Guvernul format, dar cred că această misiune ar avea două sarcini. Această misiune ar avea însă două sarcini – ce facem cu programul pentru anul în curs şi ce facem cu bugetul pentru 2010.

Valeriu Caţer: Domnule Manole, pentru anul în curs, poate RM pretinde la un credit care să salveze bugetul Republicii Moldova, anunţat deja în criză?

Mihai Manole: Ar trebui foarte clar să menţionăm care este procedura sau modul de activitate a FMI-ului. FMI nu creditează Guvernul. FMI creditează Banca Naţională a RM. Deci FMI este un program, dacă sunt nişte condiţii la mijloc aprobate, poate contribui, pe de o parte, la o sursă externă de finanţare a deficitului bugetar, cum a făcut în anii precedenţi Guvernul Olandei, dar în strînsă colaborare cu misiunea FMI contribuia anual cu aproximativ 10 milioane de dolari la cofinanţarea deficitului bugetar.

Astăzi dacă ne uităm la comunicatul de presă al reprezentantului FMI la Chişinău observăm că probleme principale sunt în Departamentul de Afaceri Fiscale, din ce considerente – noi avem un şir de iniţiative care au fost lansate şi cele mai multe ţin de problemele fiscale. Dar noi într-adevăr sîntem o economie foarte specifică, deoarece avem nişte genuri de activitate care nu sînt în ţările, nu vorbesc de cele dezvoltate, ci de cele cu un nivel mediu de dezvoltare. De aceea, e clar că toate problemele crizei financiare vor cădea pe spatele celor care trăiesc aici, adică a cetăţenilor. Dar care va fi modalitatea? Pentru că înafară de sistemul de impozitare, noi suntem cam limitaţi.

Valeriu Caţer
: Domnule Manole, Guvernul RM într-una pretinde că în Moldova există o economie specifică care este ferită într-un fel sau altul de criză. Şi de fiecare dată spune că noi nu avem deficit bugetar, noi nu suntem afectaţi direct de criză, ci doar într-o măsură mai mică sau mai mare, colateral şi dacă nu vom fi ajutaţi de organismele internaţionale financiare, atunci vom contracta credite din altă parte, cum ar veni creditul promis de China de 1 miliard sau cerem de la ruşi. Putem obţine aceşti bani din altă parte decît de la instituţiile financiare internaţionale sau nu?

Mihai Manole: Da, într-adevăr, specificul economiei noastre este că capacitatea de cumpărare în RM depinde în mare măsură de banii trimişi din străinătate, adică de remitenţe. Asta pe de o parte. Formarea bugetului este bazat preponderent pe import. Ăsta e specificul economiei de astăzi din RM. Economia reală sau ceea ce noi producem în ţară, nu este cea mai importantă parte în acest exerciţiu. De aceea e clar că dacă scad remitenţele, scade capacitatea de cumpărare şi trebuie să căutăm surse. Nu avem venituri din impozitare, trebuie să împrumutăm bani pe piaţă locală prin diferite mecanisme. Ele nu toate sînt aplicate, deşi legislaţia prevede chiar şi pentru bugetele locale atragerea împrumuturilor de pe piaţa RM, dar noi nu avem aşa exemple, pe de o parte. Pe de alta parte, cînd vorbim despre surse de finanţare externe, despre care vorbiţi şi dvs, ele sunt mai complicate.

Chiar ieri a fost o discuţie în una din capitalele CSI-ului despre crearea unei valute regionale, trecerea tuturor plăţilor în rublă rusească. Este tot un fapt care ar influenţa într-o măsură oarecare şi situaţia noastră. Se cer nişte calcule din partea noastră şi ar fi şi o poziţie din partea FMI. Pentru a obţine bani din afară, de la FMI sau Banca Mondială, sunt nişte condiţii care trebuie negociate. Dacă găsim punctele commune, putem beneficia de acesta, asta ar fi poate cea mai bună soluţie. În cazul în care atragem credite din alte surse, acolo sunt un şir de probleme care trebuie foarte serios analizate, pentru că după ele pot urma rezultate nedorite.

Elena Cioina: Domnule Manole, în aceste condiţii, ce ar fi mai bine pentru RM un credit extern sau un regim de austeritate?

Mihai Manole
: Eu cred că ar fi mai bine o îmbinare de fapte. Noi nu avem posibilitate să mizăm doar pe un credit sau pe un buget de austeritate. Cînd vorbim despre diminuarea bugetului, noi înţelegem aşa că trebuie să diminuăm ceva din cheltuieli. Daţi însă să vedem ce finanţăm. Aici stă întrebarea. Dacă noi am avea ce stopa în finanţare, dar aşa ce avem noi? Sfera socială, sănătăţii, învăţămîntului, salariile bugetarilor, şcoala şi alte instituţii sociale. Noi suntem cam limitaţi …

Elena Cioina: De unde deja s-a scos 20 la sută.

Mihai Manole: De asta şi vorbesc. Dacă era posibilitatea de a diminua, de exemplu, cheltuieli pentru deplasări, alte destinaţii, reparaţii, construcţii capitale, putem trece pentru alte perioade, dar noi vorbim despre nişte cheltuieli pe care noi trebuie să le facem.
XS
SM
MD
LG