Se apropie cu paşi repezi sezonul turistic estival şi, odată cu acesta, revin în atenţie problemele şi deficienţele care îl caracterizează de mulţi ani încoace. Există o imagine standard, o imagine clişeu a României turistice care a condus, în fapt, la o percepţie eronată.
E, mai întîi, imaginea unui peisaj extrem de divers, lucru numai în parte adevărat. Persistă, apoi, ideea că există încă zone rezervate, în care se regăsesc tradiţii vechi şi obiceiuri arhaice: or, atît Maramureşul cît şi Munţii Apuseni nu mai au farmecul unic de altădată: civilizaţia a pătruns totuşi şi acolo, în multe locuri a rămas doar decorul exterior. În fine, se încearcă în continuare acreditarea ideii că România e o ţară ieftină, atractivă pentru turiştii străini.
Care sînt, în definitiv, punctele nevralgice acute ale turismului românesc? În primul rînd, infrastructura. România nu are autostrăzi (cea dintre Bucureşti şi Constanţa nu e terminată), multe drumuri naţionale sînt într-o stare deplorabilă, traversarea Carpaţilor răsăriteni se face anevoie, în oraşe gropile au intrat în obişnuitul cotidian.
Tot o problemă de infrastructură este reţeaua hotelieră. S-a dezvoltat, e drept, turismul rural, au apărut multe pensiuni dar au rămas nenumărate hoteluri vetuste, construite în anii comunismului, departe astăzi de standardele moderne.
Lipsa de civilizaţie e încă un element frapant: în munţi, în locurile frecventate, abundă gunoaiele, la mare, pe plajă, piciorul calcă pe mucuri de ţigari şi sticle goale de bere şi apă minerală. La care se adaugă muzica asurzitoare, revărsată prin zeci de difuzoare. În fine, legenda unui turism ieftin în România e de domeniul trecutului. Pentru români, la hotelurile de calitate preţurile sînt prohibite. În alte locuri – pensiuni, restaurante – preţurile sînt practic la nivelul celor din Occident. Dar nu cu servicii pe aceeaşi măsură.
Va reuşi actualul ministru al turismului, Elena Udrea, să-şi pună în aplicare proiectele de redresare şi revitalizare? Greu de spus şi, oricum, e o acţiune de durată. Pînă atunci, românii – şi nu numai ei – vor prefera litoralul bulgăresc: preţuri mai accesibile, organizare impecabilă, servicii de foarte bună ţinută. Dar, cine ştie, poate că această concurenţă bulgară va fi un stimulent.
E, mai întîi, imaginea unui peisaj extrem de divers, lucru numai în parte adevărat. Persistă, apoi, ideea că există încă zone rezervate, în care se regăsesc tradiţii vechi şi obiceiuri arhaice: or, atît Maramureşul cît şi Munţii Apuseni nu mai au farmecul unic de altădată: civilizaţia a pătruns totuşi şi acolo, în multe locuri a rămas doar decorul exterior. În fine, se încearcă în continuare acreditarea ideii că România e o ţară ieftină, atractivă pentru turiştii străini.
Care sînt, în definitiv, punctele nevralgice acute ale turismului românesc? În primul rînd, infrastructura. România nu are autostrăzi (cea dintre Bucureşti şi Constanţa nu e terminată), multe drumuri naţionale sînt într-o stare deplorabilă, traversarea Carpaţilor răsăriteni se face anevoie, în oraşe gropile au intrat în obişnuitul cotidian.
Tot o problemă de infrastructură este reţeaua hotelieră. S-a dezvoltat, e drept, turismul rural, au apărut multe pensiuni dar au rămas nenumărate hoteluri vetuste, construite în anii comunismului, departe astăzi de standardele moderne.
Lipsa de civilizaţie e încă un element frapant: în munţi, în locurile frecventate, abundă gunoaiele, la mare, pe plajă, piciorul calcă pe mucuri de ţigari şi sticle goale de bere şi apă minerală. La care se adaugă muzica asurzitoare, revărsată prin zeci de difuzoare. În fine, legenda unui turism ieftin în România e de domeniul trecutului. Pentru români, la hotelurile de calitate preţurile sînt prohibite. În alte locuri – pensiuni, restaurante – preţurile sînt practic la nivelul celor din Occident. Dar nu cu servicii pe aceeaşi măsură.
Va reuşi actualul ministru al turismului, Elena Udrea, să-şi pună în aplicare proiectele de redresare şi revitalizare? Greu de spus şi, oricum, e o acţiune de durată. Pînă atunci, românii – şi nu numai ei – vor prefera litoralul bulgăresc: preţuri mai accesibile, organizare impecabilă, servicii de foarte bună ţinută. Dar, cine ştie, poate că această concurenţă bulgară va fi un stimulent.
