Linkuri accesibilitate

„Nu este o expresie a nomalității”, spune Marian Lupu

Valentina Ursu: Dle Lupu, in context postelectoral vocea dumneavoastra s-a facut auzita in perioada evenimentelor din 7 aprilie, cand a fost nevoie de o interventie prompta pentru calmarea tuturor spiritelor. Acum, se creeaza impresia ca sunteti cumva in expectativa, fara a face publice anumite opinii sau intentii. Sa fie asta o consecinta a trecerii din fotoliul de presedinte al Parlamentului in cel de simplu deputat?

Marian Lupu
: Impresia mea este ca in expectativa se afla majoritatea cetatenilor si a actorilor politici de la noi si un sentiment de imprevizibil si asteptare incordata caracterizeaza in prezent intreaga societate. O astfel de stare de lucruri, in mod sigur, nu este o expresie a normalitatii. Si mai am impresia ca oricare ar fi dezlegarea „nodului gordian” fabricat tot cu mainile politicienilor, situatia nu se va detensiona, ci mai degraba ar putea sa complice si mai mult starea de lucruri.

Ceea ce tine de trecerea in fotoliul de simplu deputat, vreau sa va impartasesc o constatare la care am ajuns inca in legislatura trecuta: un simplu legiuitor are mai multa libertate de a se manifesta decat spicherul. Presedintele Parlamentului este incorsetat de obligatiunile si rigorile pe care i le impune statutul de conducator al sedintelor in plen. El este mai curand un moderator si un facilitator al dezbaterilor, decat un promotor al mesajelor. Or, eu acum vad in promovarea mesajelor o oportunitate care partial mi-a lipsit in ultimii patru ani si intentionez sa o valorific.

Valentina Ursu: In prezent, mai multe priviri sunt orientate spre Moldova, tara in care, iata, vedem cu totii cum criza economica s-a suprapus cu o criza si mai nociva – cea politica. Cum apreciati in aceste conditii rolul si eforturile elitelor politice din tara, rolul puterii si al opozitiei?

Marian Lupu: In fond, eu vad rolul politicienilor ca pe unul de solutionare a crizelor. Politicianul ar trebui sa cunoasca solutia crizei – asa as defini eu rolul lui intr-un mod mai idealizat, altfel prezenta acestuia nu prea ar avea rost. Si faptul ca exista politicieni in toata lumea ne face sa conchidem ca in toata lumea sunt probleme care trebuie rezolvate, nu doar la noi.

E mai trist cand politicienii in loc sa rezolve crize, creeaza altele si mai profunde, cum e cazul Republicii Moldova in prezent. Am pomenit in raspunsul precedent de un nod politic care sta acum de-a curmezisul tuturor tratativelor si evolutiilor politice. Pai, va spun sincer, eu nu vad la moment miscari semnificative intru rezolvarea problemei create. In loc sa se apropie, sub forma dialogului veritabil si a intelegerii mutuale, prin pasi mici si cedari reciproce asumate, fortele politice se distanteaza, strangand si mai tare fraiele discordiei si polarizand societatea. Incrancenarea in niste principii de proprie fabricatie a elitelor noastre politice poate face doar un mare deserviciu tarii si teama mi-e ca discreditarea clasei politice moldovenesti va fi una totala si de durata.

Valentina Ursu: Sa fie, oare, alegerea presedintelui Moldovei acea unica solutie pentru depasirea crizei?

Marian Lupu: Inteleg subtextul intrebarii dvs., pentru ca se invoca ideea precum ca alegerea presedintelui republicii ar dizolva incertitudinea care domina acum atmosfera politica si ar plasa lucrurile pe un fagas functional. Da, ar fi o solutie, doar una de moment. Criza politica nu este o urmare doar a neintelegerilor privind alegerea presedintelui, radacinile ei sunt mult mai adanci. Prin alegerea sefului statului se evita alegerile anticipate, dar nu se anuleaza criza politica. In societate, in mediile politic, economic, civil s.a. se va pastra o stare de nemultumire, dezamagire si frustrare cumulate in timp. Diversi politicieni vor propaga in continuare mesaje acuzatoare si instigatoare si se va mentine un climat de dezbinare si dezechilibru. Cetatenii vor pierde si mai mult increderea in elitele politice nationale. Iar optiunile electorale nu vor fi bazate pe criteriul alegerii celui mai bun dintre cei buni, ci pe criteriul alegerii raului mai mic din mai multe rele. Pentru un stat, acest indiciu trebuie sa fie foarte ingrijorator.

Nu vad deci in votarea presedintelui republicii de catre parlamentari solutionarea crizei politice dintr-un motiv foarte simplu: presedintele ales in acest mod va reprezenta partial societatea, dar nu o va intruchipa. Responsabilitatea presedintelui va fi in raport cu cei care il aleg in mod nemijlocit, adica cu parlamentarii, iar majoritatea cetatenilor vor crede si in continuare ca s-a decis ceva important fara concursul lor direct si in imprejurari obscure. Pentru a lua o decizie, fortele politice trebuie sa dezvolte arta compromisului, la noi insa se pare ca se dezvolta mai curand arta compromiterii, prin santaj si corupere politica. Dar aceasta contravine principiilor pe care le impartasesc. Constatarile enuntate ma fac sa pledez in favoarea unei reforme constitutionale pe viitor, prin care sa se modifice procedura de alegere a sefului statului. In conditiile in care parlamentarii creeaza crize politice inutile si periculoase din cauza neintelegerilor privind alegerea presedintelui tarii, dreptul de a alege presedintele trebuie sa-i revina poporului, prin vot direct. In politica trebuie sa mergem spre simplificarea procedurilor, nu spre complicaea lor.

Valentina Ursu
: Presedintele Vladimir Voronin a lasat sa se inteleaga ca in eventualitatea alegerii pe data de 28 mai a sefului statului, ar putea sa vi se propuna functia de prim-ministru. Unii analisti au calificat aceasta oferta ca pe o invitatie la esafod, iar acceptarea ei ca pe un gest de autosacrificare.

Marian Lupu: Intr-adevar, a prelua guvernarea statului pe timp de criza economica, amplificata si de o criza politica vicioasa ar fi un act care cere mult consimtamant din partea celui care accepta functia. Eu personal nu am ravnit cu tot dinadinsul la primele fotolii in stat, dar nici nu m-am eschivat de la responsabilitati, atunci cand a fost nevoie de implicare. Colegii mei din partid stiu foarte bine acest lucru. Acum, pentru a raspunde direct la intrebarea dvs., va pot spune urmatoarele: in functia de prim-ministru sau vii sa faci treaba, sau categoric nu accepti. Asta e principial.

In situatii de criza e nevoie de solutii eficiente, adeseori indraznete, mai intotdeauna incomode. Drept urmare, pentru a fi eficient ai nevoie de anumite conditii care sa-ti permita sa creezi o echipa profesionista, sa te detasezi de confruntarile politice, sa ai libertatea, respectiv raspunderea, pentru a lua decizii importante, pe alocuri inconfortabile, poate chiar de o maniera chirurgicala, sa ai un ragaz de cel putin un an pentru a relansa economia si a pune pe picioare acele proiecte strategice pe care le consideri necesare pentru stat. O conditie pentru orice guvern este suportul politic, importanta caruia devine imperativa in situatii de criza. De asemenea, vad functia de prim-ministru ca una cruciala in restabilirea echilibrului in societate, ca un factor al readucerii increderii in ziua de maine. In masura in care voi considera ca aceste si alte conditii de principiu vor putea fi asigurate, voi putea sa fac pasul pe acest nisip miscator care se numeste „guvernarea in timp de criza”.

Valentina Ursu: Aceeasi intrebare ramane valabila si in cazul in care seful statului nu va fi ales in data de 28 mai, iar oferta de a ocupa functia de prim-ministru va persista. Veti accepta functia de sef al guvernului si in asemenea imprejurari?

Marian Lupu:: Repet, suntem pe timp de criza la patrat si experimentarile de tot felul contin in sine multiple riscuri. In cazul cand nu se alege seful statului si vor fi organizate alegeri anticipate, mi se pare absolut fireasca si logica respectarea unei continuitati in exercitarea mandatului actualului guvern in corpore. Asta ar fi mai mult decat o situatie de normalitate – ar fi o necesitate stringenta. Cei care tin in prezent mana pe pulsul proceselor macroeconomice si sociale, nu au dreptul sa se retraga.

Iar o echipa noua, oricat de performanta ar fi ea, ar avea nevoie de o elementara perioada de initiere, de evaluare a perspectivelor, or, in perioada dintre scrutine va fi nevoie nu de lansarea unui program guvernamental, ci de mentinerea stabilitatii preexistente. Deci, un raspuns direct la aceasta intrebare ar fi repetarea asertiunii de mai sus: sau ma implic sa fac treaba, ceea ce presupune garantii de durabilitate pentru o maxima eficienta, sau nu ma implic deloc.
XS
SM
MD
LG