Linkuri accesibilitate

Interviu cu profesorul Cornel Ciurea, co-autor al studiului "„Impactul politicilor autorităţilor centrale asupra sistemului universitar din Moldova"

Institutul pentru Iniţiative şi Dezvoltare Socială „Viitorul” va face astăzi publice un studiu legat de situaţia instituţiilor universitare din Moldova intitulat.

Potrivit autorilor, printre care şi invitatul emisiunii noastre, limitarea cotelor de înmatriculare la universităţi a generat o serie de probleme financiare şi sociale aproape insuportabile. În ultimii trei ani, se spune în studiu, instituţiile de învăţământ superior au ratat aproximativ 400 de milioane de lei, iar profesorii şi studenţii încearcă să se reprofileze, chiar şi în lipsa unor alternative. Autonomia universitară stă sub semnul întrebării, în condiţiile în care cota finanţării din buget variază între 12 şi 21 de procente, iar acum pe timp de criză şi în urma protestelor din aprilie de la Parlament şi Preşedinţie, acesta a fost redus cu încă 20 la sută.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului despre situaţia universităţilor din Moldova.Vom mai adăuga că recent, Ministerul Educaţiei a recunoscut că planurile de admitere din acest an n-au luat în calcul şi eventualele efecte ale crizei economice. O decizie guvernamentală cu privire la admitere aprobată cu puţin timp în urmă anunţa păstrarea tendinţelor din anul trecut, adică mai multe burse la specialităţi tehnice şi mai multe locuri în învăţământul profesional.

Europa Libera: D-le Ciurea, credeti ca e bine sa decida statul in locul viitorilor studenti ce facultate sa aleaga? N-ar fi mai bine sa faca un studiu al cererii pe piata fortei de munca, lasand la discretia lor alegerea, dar nu sa limiteze numarul de locuri la anumite facultati?

Cornel Ciurea: Cred ca e rau ce face statul atunci cand impune studentilor specialitatile pe care ar trebui sa le aleaga. Dar este o practica pe care statul o intreprinde incepand cu anul 2005, atunci cand pentru prima data au aparut planurile de inmatriculare care au prevazut aceste cote nefericite si care au avut un impact nefast asupra tinerilor, pentru ca cererea lor pentru serviciile universitare este in crestere. De fapt studiul nostru arata ca, chiar daca multi pleaca peste hotare, numarul studentilor dornici sa invete la institutiile din Moldova este mai mare decat numarul de locuri pe care statul il ofera. Grav insa este faptul ca in afara studentilor au de suferit foarte mult universitatile. Universitati care, din cauza presiunilor autoritatilor isi pierd autonomia atat financiara, cat si decizionala, si carora le este frica sa intervina ca sa-si apere propria institutie, ele transformandu-se in niste organizatii mai curand semisecrete.

Europa Libera: Dar cum se manifesta la modul practic aceste presiuni ale autoritatilor despre care vorbiti Dvs?

Cornel Ciurea: Un exemplu ar fi ca sunt reduse an de an numarul de locuri cu contract, suplimentate fiind locurile bugetare. In aparenta practica pare a fi buna, intrucat tot mai multi studenti ar invata gratuit. In realitate universitatile pierd sume fabuloase de bani. E vorba de aproape 400 de milioane de lei, astfel ajungand la cheremul autoritatilor care le pot dicta conditiile.

Europa Libera: D-le Ciurea, 400 de milioane de lei sunt consecinta doar a reducerii numarului de studenti care invata prin contract?

Cornel Ciurea: Da. Este o cifra cumulativa, care a fost insumata pe parcursul acestor trei ani de cand au fost introduse planurile de inmatriculare si aceste pierderi sunt generate tocmai de reducerea numarului studentilor care invata la contract. Un exemplu ar fi ca intr-un singur an numarul de studenti s-a redus cu 10 mii – de la 35 de mii la 25 de mii – si aceste reduceri se opereaza an de an. An de an cam aproxiamtiv 10 mii de studenti nu pot sa studieze si astfel nu achita taxa de scolarizare.

Europa Libera: Dar efectele crizei economice din ultimul an s-au facut simtite in sistemul universitar?

Cornel Ciurea: Efectele crizei au afectat nu doar sistemul universiatar. Deocamdata este greu de spus in ce masura criza a lovit in sistemul invataantului superior. Dar vreau sa va spun ca acest sistem de masa, de invatamant superior din Republica Moldova este deja crunt lovit de aceste decizii. Deci criza ar face foarte putin sa mai adauge la nenorocirile sistemului universitar. Repet, bugetele universitatilor descresc. Mai mult decat atat, sistemul universitar privat este practic in pragul colapsului. In acest an, din informatiile pe care le detinem, mai multe institutii private ar putea sa se inchida din cauza lipsei de studenti si, respectiv, din cauza lipsei surselor financiare necesare pentru intretinerea lor. Deci, pe deasupra, vine si aceasta criza economica, care cu siguranta va agrava situatia. Insa ea nu genereaza dificultatile care, repet, au fost create de mai mult timp.

Europa Libera: D-le Ciurea, in acest studiu pe care urmeaza sa-l prezentati azi, aveti si solutii pentru depasirea situatiei?

Cornel Ciurea: Solutiile noastre sunt solutii care au mai fost oferite de diferite instante, in special de Banca Mondiala. Banca Mondiala, si noi am preluat aceasta solutie, a recomndat in repetate randuri diversificarea surselor de fiantarea a universitatilor si tocmai orientarea spre surse provenite din taxe de scolarizare, pentru ca acest lucru ar da o anumita respiratie universitatilor noastre. Or, practica autoritatilor centrale este diametral opusa: de a inhiba posibilitatea de a obtine surse financiare suplimentare din taxe de scolarizare si a mari cota bugetului in finantarea universitatilor. Or, posibilitatile acestui buget, mai ales in conditii de criza, sunt foarte limitate. Deci, diversificarea acestor surse si, doar in cazul in care trebuie sa asiguri echitatea sociala, oferirea de burse pentru persoanele defavorizate. Statul trebuie sa intervina doar in cazul in care exista persoane care au urgenta nevoie de ajutor pentru a le asigura dreptul la educatie. Aceasta ar fi cea mai importanta recomandare, care ar da univeristatilor posibilitatea sa dispuna de resurse financiare mai importante decat acum si, in acelasi timp, ar da posibilitate statului sa-si reorinteze resursele bugetare spre alte domenii mai importante. In invatamantul primar chiar, care are nevoie de acest sprijin. Repet, universitatile sunt capabile de multe ori singure sa-si procure surse pentru supravietuire.
XS
SM
MD
LG