Linkuri accesibilitate

Interviu cu expertul în drept constituțional Alexandru Arsenie

Neînţelegerile dintre opoziţie şi partidul de guvernămînt continuă şi-n această săptămînă. Partidul Liberal Democrat a cerut Curţii Constituţionale să examineze astăzi, în regim de urgenţă, o sesizare privind legalitatea cumulului de funcţii pe care le exercită Vladimir Voronin, care a fost ales speaker al Parlamentului, dar refuză să renunţe la calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al Republicii Moldova.

În comunicatul difuzat presei, PLDM anunţă că a cerut Curţii Constituţionale să stabilească dacă preşedintele Republicii Moldova este în drept să fie şi deputat în Parlament, după expirarea mandatului de şef al statului şi invers, dacă un deputat moldovean e în drept, după expirarea termenului, să deţină şi funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

Partidele de opoziţie din Parlament au anunţat încă săptămîna trecută că vor apela la Curtea Constituţională dacă comuniştii nu renunţă la posturile extra-parlamentare.
Comuniştii, însă, pretind că nu doar Vladimir Voronin ar avea un asemenea drept constituţional, ci şi unii dintre deputaţii lor, care vor rămâne miniştri în vechiul Guvern, condus de Zinaida Greceanîi, până la numirea unui nou Cabinet.

Invitatul emisiunii este profesorul universitar, Alexandru Arsenie, expert în drept constituţional cu care vom discuta acum despre compatibilitatea acestor funcţii din punct de vedere al legii.


Europa Liberă: D-le Arsenie, cat de indreptatit este in opinia Dvs refuzul lui Vladimir Voronin de a renunta la interimatul functiei de presedinte al Republicii Moldova?

Alexandru Arsenie: Vom da raspuns pornind de la prevederile Legii Fundamentale, a Constitutiei Republicii Moldova, a legii care este a poporului, obligatorie pentru toate autoritatile si cetatenii Republicii Moldova. In primul rand, articolul 134 din Constitutie stabileste ca Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala. Adica numai aceasta institutie de jurisdictie poate stabili daca prevederile constitutionale sunt respectate de care autoritati si, a doua, daca legile adoptate de catre Parlament sau hotararile de Guvern corespund Constitutiei. Daca nu, atunci ea da verdictul, adica le anuleaza. Mai departe, Curtea Constitutionala, reiesind din aceste prevederi, urmeaza sa stabileasca prevederile constitutionale. Si vom proceda si noi la fel.

Articolul 70 din Constitutie, aliniat 1, stabileste foarte clar, este o norma imperativa care nu are o talmacire arbitrara, citez, “calitatea de deputat este incompatibila cu exercitarea oricarei altei functii retribuite, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice”. Ca sa urmarim firul pana la urma cu deputatul, revenim la legea speciala organica, care se numeste Legea cu prvire la statutul deputatului in Parlamentul Republicii Moldova, unde in articolul 3 se stipuleaza, iarasi, foarte clar ca mandatul de deputat este incompatibil cu functia de presedinte al Republicii Moldova, functia de membru al Guvernului, functia de avocat parlamentar si alte functii remunerate.

Europa Liberă: D-le Arsenie, argumentul principal al comunistilor este ca, in cazul in care ei vor renunta la functiile pe care le detin actualmente, Republica Moldova va ramane fara Guvern, fara presedinte si va deveni neguvernabila. Cine urmeaza sa le preia functiile?

Alexandru Arsenie: Este o speculatie. Pentru ca, daca imi permiteti sa trec la partea a doua, articolul 81, aliniat 1 din Constitutie stipuleaza la fel de clar: calitatea de presedinte al Republicii Moldova este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite. Si articolul 99, aliniat 1, spune ca functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite. Deci sunt principii constitutionale pentru toate institutiile statului, reiesind din principiul separarii puterilor. Si mergem mai departe. Pentru ca Legea privind statului deputatului reglementeaza in continuare procedura: ce se intampla atunci cand persoanele din institutiile pe care le-am enumerat mai sus nimeresc in incompatibilitate. Apelam la articolul 5 din lege, citez aliniat 1: “Deputatul care se afla in unul din cazurile de incompatibilitate prevazute de articolul 3 va demisiona in termen de 30 de zile de la data validarii mandatului din functia incompatibila cu mandatul de deputat”.

Europa Liberă: Adica fie din una, fie din celalta?

Alexandru Arsenie: Da! Dumnealui alege. Deci, la 22 aprilie 2009 Curtea Constitutionala a validat, din acest moment se considera ca deputatul a intrat in exercitiul functiei si el are la dispozitie 30 de zile. Adica 22 mai a fost termenul limita. Aliniatul 2 al articolului 5 are urmatorul continut: “in cazul in care deputatul se afla in unul din cazurile de incompatibilitate si nu a depus in termenul mentionat de aliniatul 1 (adica 30 de zile) cererea de demisie din functia incompatibila cu mandatul de deputat, dupa expirarea acestui termen Parlamentul va solicita Curtii Constitutionale ridicarea mandatului de deputat si declararea acestuia vacant”.

Europa Liberă: D-le Arsenie, dar daca atat presedintele Voronin, cat si deputatii care au fost ministri ar fi renuntat conform legii, cine le preia functiile?

Alexandru Arsenie: Ce inseamna daca? Exista prevederi constitutionale foarte clare! Ei au avut 30 de zile!

Europa Liberă: Dar nu se vrea!

Alexandru Arsenie: Pai stiti care e problema? Ei cum au incalcat legea, asa si continua sa o faca au avut 30 de zile. Inseamna ca, in aceasta perioada, revenind la presedinte, dumnealui isi da demisia, Parlamentul accepta demisia si, in cazul in care este vacanta functiei de presedinte, interimatul il indeplineste presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Europa Liberă: Adica tot el, Vladimir Voronin, pana la urma?

Alexandru Arsenie: Tot el, dar in conformitate cu prevederile constitutionale. Iar membrii Guvernului tot au 30 de zile la dispozitie. Trebuie sa decida – ori ramane membru Guvernului, ori ramane deputat. Daca el isi depune mandatul de membru al Guvernului, atunci Parlamentul trece la formarea Guvernului. Adica nici un fel de daca! Exista prevederi, ei trebuie sa-si planifice acest lucru si sa procedeze in conformitate cu prevederile constitutionale. Daca este lege, o respectam! Asta este.

Europa Liberă: Legea, de altfel, prevede vreo pedeapsa in acest caz? Daca si Curtea Constittionala va constata aceleasi lucruri pe care le afirmati Dvs, urmeaza cei care au incalcat legea sa fie pedepsiti in vreun fel?

Alexandru Arsenie: Numai ridicarea mandatului. Alta sanctiune nu exista. Deci este o sanctiune politica, din dreptul constitutional, care difera de dreptul penal, civil si administrativ. Este o sanctiune pe care alegatorii trebuie sa vada ca persoanele respective sunt tentate sa nu respecte legea si nu trebuie sa le fie incredintate functii de stat. Aceasta este o sanctiune pe viitor. In prezent, reiesind din aceste prevederi, Curtea Constitutionala urmeaza a stabili foarte clar si a pune problema ridicarii mandatului. Daca este sezizarea concret la functia de presedinte, atunci este vorba de seful statului, daca va fi sezizare pentru membrii Guvernului, atunci trebuie sa fie pentru membrii Guvernului. Trebuie sa functioneze Constitutia, altminteri intram in arbitrar si haos.

Europa Liberă: In conditiile actuale, in care atat societatea civila din Moldova, cat si institutiile internationale constata ca justitia din Republica Moldova este defectuoasa, credeti ca Curtea Constitutionala ar putea avea curajul sa adopte o decizie care l-ar destitui din functia de deputat in care a fost ales pe presedintele Vladimir Voronin?

Alexandru Arsenie: Cunosc, spre regret, situatia din sistemul judiciar din Moldova, dar daca Curtea Constitutionala si de data aceasta va ignora prevederile Constitutiei, atunci urmeaza ca societatea civila si partidele de opozitie sa ia o atitudine foarte clara si sa cerem convocarea unei adunari civile si sa cerem demisia acestor structuri. Pentru ca atunci ne ducem in haos, in dezastru.
XS
SM
MD
LG