Linkuri accesibilitate

Abonamentele prea scumpe pentru cititori

Doamnelor şi domnilor, bună ziua. Bine v-am găsit la emisiunea Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. La microfon este Viorica Zaharia.

Începem emisiunea cu un buletin de ştiri prezentat de Liliana Barbăroşie:

În bugetul transnistrean s-au acumulat de la începutul acestui an venituri în proporţie de 68 la sută din cele planificate. Acumulările la buget sunt în scădere cu fiecare lună, a spus ministrul finanţelor de la Tiraspol, Irina Molocanova, citată de Agenţia Novâi Reghion. „În aceste condiţii, în stat se numără fiecare copeică. Încercăm să achităm la timp pensiile şi salariile bugetarilor. Deocamdată nu avem întârzieri prea mari”, a spus responsabila de finanţele regiunii. Molocanova a anunţat de asemenea că la Tiraspol este aşteptată o tranşă ordinară din ajutorul financiar acordat de Federaţia Rusă, care va fi utilizat, potrivit ei, la sprijinirea sistemului bancar transnistrean.

******

Deputaţii de la Tiraspol vor examina modificările la Constituţia transnistreană în a doua lectură pe parcursul lunii iunie. Modificările prevăd între altele eliminarea funcţiei de vicepreşedinte al Transnistriei. Promovate de fracţiunea din care face parte spikerul Evgheni Şevciuk, modificările sunt criticate de şeful administraţiei de la Tiraspol Igor Smirnov, care a declarat că acestea vor distruge echilibrul puterii, vor destabilize situaţia politică şi vor conduce la o criză a puterii în Transnistria.

*****

Uzina metalurgică din Râbniţa a primit un credit de la bugetul transnistrean de 38 de milioane de ruble transnistrene pentru a face faţă crizei economice. Alte 27 din cele 60 de întreprinderi mari din regiune au primit credite de la bugetul transnistrean în acelaşi scop, a anunţat ministrul finanţelor al republicii nerecunoscute, Irina Molocanova, citată de Agenţia Novâi Reghion. Ea a declarat că de la bugetul transnistrean vor fi alocate în total 90 de milioane de ruble sau 9 milioane de dolari pentru creditarea întreprinderilor ca măsură anticriză. Molocanova nu a precizat care sunt condiţiile de creditare şi care este rata dobânzii, însă a spus că nu toate întreprinderile transnistrene se grăbesc să contracteze credite bugetare. De exemplu, Uzina de ciment din Râbniţa, a spus ea, nu solicită un asemenea credit, ci cere scutirea de impozitul pentru export.

******

Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a anunţat că şi la 28 mai, la alegerea repetată a preşedintelui Moldovei, principala candidată a comuniştilor va fi tot Zinaida Greceanîi. La alegerea preşedintelui din 20 mai, pentru Zinaida Greceanâi au votat toţi cei 60 de deputaţi comunişti din Parlamentul de la Chişinău. Pentru votarea şefului statului, comuniştii au nevoie de 61 de voturi. Deputaţii opoziţiei nu au participat la vot. Dacă Parlamentul de la Chişinău nu reuşeşte să aleagă un preşedinte până la 7 iunie, în Moldova se vor organiza alegeri parlamentare anticipate.

*******

De la începutul acestui an peste 100 de mii de migranţi şi-au pierdut locurile de muncă deţinute în Rusia, a anunţat şeful serviciului migraţiune de la Moscova, Mihail Tiurkin. Cele mai multe disponibilizări – în jur de 60 la sută – au fost operate, a mai spus Tiurkin, în sfera construcţiilor.

****

Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a criticat conducerea actuală a Rusiei pentru că a dat înapoi în ce priveşte libertăţile democratice, faţă de vremea când s-a aflat el la putere.Vorbind la Moscova, la o conferinţă prilejuită de a 20-a aniversare a primului parlament sovietic ales democratic, Gorbaciov a acuzat Kremlinul că îşi consolidează mereu puterea şi înăbuşă opoziţia. El a criticat partidul de guvernămînt „Rusia Unită”, dar nu i-a menţionat cu numele pe premierul Vladimir Putin şi pe preşedintele Dmitrii Medvedev.

*****

În aceste zile, câteva sute de tineri vor absolvi şcoli şi licee din regiunea transnistreană şi cel puţin o parte din ei va încerca să meargă mai departe în instituţii superioare de învăţământ. Echipa noastra a încercat să se intereseze ce şanse au tinerii ce absolvesc şcolile cu predare în limba moldovenească cu alfabet chirilic – de vreme ce în afara regiunii transnistrene nicăieri în lume nu mai există o asemenea limbă şi o asemenea practică. Numele de limbă moldovenească a fost dat de sovietici limbii române vorbite atât de locuitorii României, cât şi de cei din Moldova Sovietică atunci. Asta pentru a impune o falsă teză că populaţia românească din Uniunea Sovietică de dincolo de Prut ar fi diferită de cea din România şi ar vorbi o altă limbă decît poporul român. După 1989, Chişinăul a trecut la folosirea firească a alfabetului latin pentru limba română. La Tiraspol însă s-a continuat practica sovietică de folosire, improprie, a alfabetului rusesc pentru limba numită „moldovenească”.

Aşadar, cum se descurcă elevii şcolilor cu predare în „moldovenească” după absolvire? Elena Moldoveanu:

Teoretic, după absolvire, elevii şcolilor „moldoveneşti” din Transnistria îşi pot continua studiile doar la Universitatea din Tiraspol, unde există grupe „moldoveneşti”. Celor care vor însă să înveţe la Chişinău le vine mai greu. Ei trebuie să facă un suplimentar, „an pregătitor” pentru a-şi perfecţiona nivelul de utilizare a limbii române cu alfabet latin dar şi să mai recupereze din cunoştinţele din programul şcolar.

Ca o măsură de integrare a populaţiei din stânga Nistrului, Guvernul de la Chişinău rezervă în fiecare an un număr destul de mare de burse la facultăţi pentru elevii din Transnistria. Pe lângă avantajul că la Chişinău, stundeţii din Transnistria obţin o diplomă eliberată de un stat recunoscut, ceea ce nu oferă Tiraspolul, aceste locuri sunt accesibile şi pentru că pentru ele aproape că nu există concurs la admitere. Aceste circumstanţe îi fac pe tinerii transnistreni să treacă peste incomoditatea că nu cunosc suficient de bine limba română şi că trebuie să înveţe cu un an mai mult.

O absolventă a şcolii mixte ruso-moldoveneşti din satul Sucleia, raionul Slobozia, Irina spune că îi vine destul de greu să vorbească „moldovneşte”, însă totuşi vrea să-şi continue studiile la Chişinău: Da, îmi vine mai uşor să vorbesc ruseşte pentru că la noi, în Transnitria se vorbeşte mai mult rusa. Cu diplomele obţinute la Chişinău poţi merge mai departe, la alte instituţii. De aceea eu vreau să învăţ la Chişinău, apoi, pentru că am paşaport rusesc, să merg la studii la Moscova.

Directorul adjunct al şcolii din Sucleia, Elena Baranova, ne-a spus că în fiecare an numărul absolvenţilor ce învaţă în limba „moldovenească” scade. Anul trecut, din cei 28 de absolvenţi, doar unul a mers să înveţe la Chişinău. "În acest an avem 22 de absolvenţi. Din ei, 16 – învaţă în limba rusă şi 6 în limba moldovenească. La anul nu vom avea deloc clasă absolventă pentru că în acest an nu s-a format o clasă de a 10-ea. Vreau să spun că în general, numărul elevilor ce învaţă în moldovenească scade treptat, pentru că majoritatea merg în şcolile ruseşti".

Am întrebat-o pe Elena Baranova dacă studiile în limba moldovenească nu îi lipsesc cumva de perspective pe tinerii transnistreni.

"Nu aş vrea să ascund, într-adevăr, dificultăţi sunt. Elevii noştri, care merg la instituţiile din Moldova, învaţă destul de uşor alfabetul latin. Dificultăţi sunt la început, dificultăţi de adaptare.dar practic în două-trei luni, ei încep să vorbească cu mult mai frumos decât aici la noi. La Sucleia nu se vorbeşte o limbă tocmai curată, să zicem aşa".

Ar fi avut elevii mai puţine probleme absolvire dacă ar învăţa limba moldovenească cu alfabet latin? am întrebat-o pe profesoara de limbă moldovenească cu alfabet chirilic a şcolii din Sucleia, Natalia Dehtiarenko: "Cred că fiecare copil poate alege. Noi locuim în republica moldovenească nistreană şi dacă conducerea noastră a decis că noi trebuie să ne studiem limba cu alfabet chirilic, noi o învăţăm anume aşa. Noi lucrăm şi trăim după standardele Transnistriei, pe care ni le propun Guvernul şi ministerul învăţământului".

Iată ce ne-a spus mama unui absolvent al şcolii moldoveneşti din Tiraspol: "Băiatul meu vrea să înveţe la Insistutul Agricol de la Tiraspol. El a învăţat limba moldovenească, dar foarte des se shimbau profesorii. Nivel de predare a fost destul de jos. Cel mai probabil, cei care vor dori să înveţe la Chişinău, părinţii vor trebui să le angajeze pe cineva ca să-i înveţe limba mai bine. Deoarece între nivelul la care se învaţă la noi limba moldovenească şi cum se învaţă la Chişinău – este o mare diferenţă.

În Transnistria există totuşi, la Tiraspol, Bender, Râbniţa, Grigoriopol şi în câteva sate, şcoli cu predare în limba română, adică cu alfabet latin, la fel ca şi în majoritatea şcolilor din Republica Moldova. Aceste şcoli învaţă după programele Ministerului Educaţiei de la Chişinău. După absolvire, aceşti elevi nu mai trebuie să facă anul suplimentar. Iată ce ne-a spus Alexandru, un absolvent al Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol: "În vremea când şcoala noastră a fost închisă pentru jumătate de an, eu m-am transferat la şcoala moldovenească cu alfabet chirilic. Am învăţat acolo o lună-două şi am revenit înapoi în liceul românesc. A fost cam cu doi ani în urmă. Am înţeles că cu studiile de acolo nu poţi ajunge departe. Aici însă avem mai multe şanse. După clasa a 12-cea susţinem bacalaureatul şi avem totul ca în palmă. Noi, cei de la liceu, avem relaţii bune cu elevii din şcoala moldovenească. În principiu, ei mă respectă şi eu îi respect pe ei. Vecinii din şcoala moldovenească sunt băieţi cumsecade. Comunicăm de la egal la egal, înţelegeţi? Noi toţi suntem egali, dar suntem diferiţi".

Discuţia cu absolventul Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol încheie relatarea corespondentei noastre în regiune. Revenim în studiou, unde discutăm la telefon cu sociologul de la Tiraspol Elena Bobkova, director al centrului de studii analitice Novâi Vek . Dna Bobkova, constituie totuşi studiile în aşa-numita limbă moldovenească un obstacol pentru tinerii transnistreni care vor să înveţe la instituţii superioare de învăţământ din afara Transnistriei?

Elena Bobkova: Cercetările noastre arată că foarte mulţi abolvenţi ai şcolilor moldoveneşti planifică să continue studiile la Chişinău şi asta vorbeşte depre faptul că tinerii sunt mulţumiţi de nivelul lor de cunoştinţe. Sigur că ei vor avea nevoie de o mică perioadă de adaptare dacă merg în la studii în afara Transnistriei, dar în acelaşi timp ei se simt destul de sigur ca şi candidaţi la admitere şi eu cred că ei vor fi admişi cu succes la intituţii de învăţământ superior indiferent de faptul că scriu cu un alt alfabet.

Europa Liberă: Ce instituţii preferă tinerii din Transnitria în ultimii ani?

Bobkova: În ultimii ani nivelul de trai a crecut şi de aceea o bună parte din familii îşi permit să trimită copiii la studii peste hotarele Transnistriei, în Rusia, Moldova, Ucraina. Exită şi multe programe ale acestor ţări destinate tinerilor care au cetăţenia respectivă. În jur de 55 de procente din ei planifică să–şi continue studiile la instituţiile transnitrene, în special la Universtitatea din Tiraspol. Dar e mare şi numărul celor care planifică să înveţe în afară. Faptul că diplomele eliberate la Tiraspol nu sunt recunoscute în alte state nu pare să fie o problemă pentru ei, mai ales că Rusia le recunoaşte şi sunt exemple când ei destul de bine se angajează ulterior în afara Transnitriei.

Europa Liberă: Dna Elena Bobkova, vă mulţumim.

----------------------

În timp ce vârfurile politice discută şi caută soluţii pentru reluarea dialogului politic între Chişinău şi Tirapol, iar una din variantele cele mai dicutate de rezolvare a problemei transnistrene este reunificarea cu restul Moldovei, oamenii simpli din regiune rămân într-un vid de informaţii referitoare la evenimentele din Modlova. Regiunea este în continuare în câmpul mediatic al Federaţiei Rue, străbătut doar de cîteva ziare locale şi canale audiovizuale. Corepondenta noastră, Elena Moldoveanu, care a vizitat zilele trecute Tiraspolul, s-a interesat de unde se informează oamenii şi dacă ar avea nevoie şi de presa din Moldova.

Elena Moldoveanu: Nici o publicaţie de la Chisinau, în grafie latină nu se găseşte la chioşcurile de reviste şi ziare din Tiraspol. Singurele ziare cu informaţii din RM pe care vînzătoarele le propun cititorilor sunt:”Argumentî i factî si Komsomoliscaia Pravda.” Iar pentru cei care nu cunosc limba rusă, în chioşcurile de aici se vînd: ”În moldoveneşte este Adevărul Nistrean.”

Întrucît consumatorii de informaţie din regiune nu prea au de unde alege, spun chiar locuitorii de la Tiraspol, cu care reusesc să stau de vorbă, se limitează mai mult la televiziunile ruseşti şi cele transnistrene: „ORT, NTV şi televiziunea noastră Şerifovskaia.”

În preajma sediului Sovietului Suprem, am întîlnit o doamnă care răsfoia o revistă moscovită. Mi-a zis că se numeşte Tatiana şi că Internetul ar fi singura sursă de informare obiectivă din regiune: ”M-am informat despre ultimele noutăţi din Moldova pe Internet. Am citit despre rezultatul alegerilor, protestul din 7 aprilie, mersul negocierilor în problema transnistreană. Dacă la noi s-ar vinde ziare de la Chişinău, aş cumpăra pentru a mă informa corect. Din ceea ce am găsit pe Internet, am constatat că evenimentele de după alegeri din RM au despărţit şi mai mult cele două maluri ale Nistrului. Partidul comuniştilor nu avea cum să învingă în alegeri, pentru că au fost prea multe critici la adresa PCRM. Cred că alegerile din Moldova au fost falsificate."

Mai puţin interesaţi de situaţia din R. Moldova se arată cîţiva studenţi de la Universitatea de Stat din Tiraspol „Taras Şevcenko”, pe care îi întîlnesc în stradă: „Ţara noastră se numeşte Transnistria, trăiesc întro republică separată de Moldova.” spune Ana, studentă la psihologie în anul 5.

„Nu văd un viitor nici pentru Moldova şi nici pentru Transnistria. Poate că mediile ruseşti la care avem acces ne influenţează mentalitatea, poate că a fost scăparea politicienilor că nu au putut să unească cele două maluri ale Nistrului, dar mă uit la canale ruseşti, la fel citesc pe Internet ştiri din Federaţia Rusă. Numai acolo îmi văd viitorul,” adaugă un alt student.

De ce locuitorii regiunii nu au acces şi la producţia mediatica de la Chişinău? L-am întrebat pe redactorul şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol, Adevărul Nistrean,Vladimir Covali: ”Cred că la mijloc e ceva politic, pentru că nu ar exista o problemă de acces a presei întrcît există un document semnat între 1997-1999 cu privire la accesul presei din Moldova în Transnistria şi de la noi în Moldova, însă nu se îndeplinesc condiţiile. Ziarele de la Chisinău, şi anume Komsomoliskaia Pravda, Argumentî i factî, Curier Sportiv ajung la noi numai prin intermediul unor firme private. Lumea de aici ar vrea să citească ziare de la Chişinău, dar sunt piedici politice. Că noi, am preluat nişte materiale din presa de la Chişinău, dar nu care au atins probleme politicie."

Adevărul Nistrean ajunge la Chişinău în 11 exemplare şi numai prin abonament, adaugă Vladimir Covali. El se numără printre participanţii la proiectul Centrului Independent de Jurnalism din Moldova numit “Poduri peste Nistru” , lansat cu doi ani în urmă, cu scopul, între altele, „să consolideze relaţiile de colaborare profesională dintre jurnaliştii de pe ambele maluri ale Nistrului”.

O altă participantă la proiect, ziarista Larisa Ungureanu: „Transnistria acceptă numai sistema de abonament. Dar fiindcă se pun nişte taxe, costul abonamentului este mult prea scump pentru cititori. Asta nu înseamnă că nu există abonaţi, dar firmele care distribuie publicaţiile nu au vrut să ne dea amănunte invocînd concurenţa pe piaţa mediatică. Pe de altă parte, asta nici pe departe nu înseamnă că în stînga Nistrului ajunge Jurnal de Chişinău, Timpul sau Literatura şi Arta."

Larisa Ungureanu e de părere că ziarele de la Chişinău nu au ajuns încă în stînga Nistrului şi din reticenţa bibliotecilor şcolare şi universitare care ar trebui să asigure acces şi la productia mediatică ce ar promova în regiune democraţia.
---------------------------------

Fostul şef al Misiunii OSCE la Chişinău, Louis Oneill, a publicat recent pe site-ul Fundaţiei Moldova un studiu în care, între altele, vede recesiunea economică mondială ca pe o şansă pentru topirea disensiunilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Amănunte de la Mircea Ţicudean:

Criza economică ar putea fi o şansă pentru rezolvarea conflictului transnistrian” este de părere Louis O'Neill, director al misiunii OSCE in Moldova între 2006 şi 2008. "Acum că ambele părţi suferă efectele crizei, poate că vor fi mai dispuse la dialog, poate că vor căuta soluţii commune care să servească interesele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului”.

Ambasadorul O'Neill apreciează, în interviul acordat Europei Libere, că problema transnistriană ar putea fi rezolvată mai simplu şi rapid decât restul conflictelor îngheţate. În acest context, de mare ajutor este şi hotărîrea Statelor Unite si Rusiei de a relansa dialogul bilateral.

“Moldova,” este de părere fostul şef al misiunii OSCE la Chişinău, “va avea mereu relaţii şi cu vestul, şi cu estul”. ”Este istoric determinat. Mai ales ca Transnistria este recunoscută internaţional drept parte integrantă din Moldova. În acest context, orice relaţie este importanta, aşa si Parteneriatul Estic”.
Dar nu se vor face progrese în absenţa reformelor interne – considerate de O'Neill drept ingredientul esential pentru orice soluţie. "Este vorba de lupta împotriva coruptiei, de întărirea domniei legii, de mai multă transparenţă, libertatea presei, drepturile omului – or aceste reforme cer timp. Şi Parteneriatul Estic ar putea împinge lucrurile înainte.

------------------------

Dragi acultători, a fost ultimul subiect al emisiunii de azi. În speranţa că v-au fost utile informaţiile noastre, vă mulţumesc pentru atenţie şi ne reauzim în emisiunile următoare. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG