Linkuri accesibilitate

Proiectul „România întîlnește Italia” la Tîrgul de carte de la Torino promovează o scriitoare din R. Moldova

Alături de scriitorul Dan Lungu, la tîrgul de carte de la Torino a fost prezentă zilele acestea şi scriitoarea Liliana Corobca care şi-a lansat traducerea italiană a romanului "Un an în Paradis", publicat în 2005 la Cartea Românească. Romanul a apărut la editura italiană "Zonza Editori", sub titlul „Un an în infern”, în traducerea Ilenei M. Pop. Liliana Corobca este o scriitoare din Republica Moldova care în prezent locuieşte la Bucureşti dar romanul ei este populat cu realitatea din Republica Moldova.

În romanul „Un an în Paradis” autoarea se ambiţionează să înfăţişeze tot ce înseamnă trafic de fiinţe umane, începând cu teoretizarea ca atare
a fenomenului şi terminând cu descrierea consecinţelor sociale ale comerţului cu carne vie asupra celor rămaşi acasă. Nu uită nimic pe drum. Descrie toate formele sub care s-a manifestat racila: prostituarea forţată, vânzarea organelor, răpirea copiilor nou-născuţi sau impunerea unor tinere şi a unor copii să cerşească împotriva voinţei lor. Cu toate acestea, centrul de greutate al romanului e ademenirea unor fete inocente din Republica Moldova în bordelurile din micile localităţi urbane din fosta Iugoslavie, în timpul războiului sau în primii ani de după sângeroasele confruntări din zonă.

Peştii sînt şi ei moldoveni. Ba mai mult decât atât, moldoveni sînt şi traficanţii din îndepărtatele orăşele balcanice. Aceştia sînt venali, sînt setoşi de bogăţie şi urmăresc doar un singur lucru: să scoată din fete cît mai mulţi bani posibili pentru a le cumpăra odraslelor de acasă apartamente, maşini şi a-i aranja la facultăţi prestigioase.

Fetele sînt prezentate ca nişte victime ingenue, credule, plecate în Europa să lucreze ca îngrijitoare de bătrâni, chelneriţe sau asistente sociale, iar traficanţii sînt nişte moldoveni şmecheri, răi, îngâmfaţi, dar, în cele din urmă, fericiţi că pot aduna bani cu lopata. În romanul Lilianei Corobca, graniţele dintre victime şi profitori sînt foarte bine demarcate: fetele sînt nişte fiinţe visătoare şi blajine, iar cei răi sînt amanţii, verii sau soţii care,
brusc, devin traficanţi şi iau sume exorbitante pe cele mai apropiate fiinţe ale lor pe care le vând exploatatorilor sexuali.

Este descrisă şi schema standard a racolării. În roman personajul tipic al fetei traficate este Sonia care a picat admiterea la facultate şi este disperată. Ea stă pe treptele facultăţii şi plânge neştiind ce să facă mai departe şi atunci apare salvatorul, un tânăr spilcuit, care se oferă să-i găsească un serviciu foarte bine plătit în Cehia. Şi fata îl crede din prima clipă cum îl vede, nebănuind nici pentru o secundă că Pavel e un traficant versat. Ca intriga să fie şi mai sfâşietoare, Sonia se îndrăgosteşte de Pavel şi tot pe el îl aşteaptă s-o scoată din bordel şi s-o ia de nevastă.

Majoritatea clienţilor bordelului sînt soldaţi, dar printre ei apare şi un ofiţer care îşi plăteşte ora doar pentru a o lăsa pe una dintre fete să doarmă şi, în cele din urmă, o răscumpără şi-i redă libertatea.

Pentru a le trezi simpatia cititorilor faţă de victimele traficului, Liliana Corobca prea îngroaşă culorile, exagerând naivitatea şi ingenuitatea fetelor şi ignorând faptul că unele dintre ele ştiau prea bine unde şi de ce merg. Tot un defect al romanului e şi dorinţa cărtăresciană a autoarei de-a epuiza tema comerţului cu carne vie ceea ce o face uneori să cadă în plasa locurilor comune. Dincolo de aceasta, însă, romanul este scris alert, este dinamic, acţiunea curge vertiginos, oralitatea discursului este debordantă şi, în sfârşit, se citeşte dintr-o răsuflare, chiar şi dacă ştim aproape
totul despre comerţul cu carne vie.
XS
SM
MD
LG