Linkuri accesibilitate

Dosarul Talgat Maşaev: un caz de încălcare a libertăţii de conştiinţă


Kaabe, Mecca

Kaabe, Mecca

În Republica Moldova există acum 23 de culte religioase înregistrate oficial. Printre aceastea nu figurează însă şi cel al musulmanilor, care are câteva mii de adepţi şi care a adresat din 2000 încoace zeci de cereri de a fi înregistrat – toate soldate cu refuz din partea autorităţilor.

Problema a revenit în atenţia publică după ce un musulman moldovean amendat de poliţie pentru practicarea islamului a dat statul moldovenesc în judecată la CEDO şi a obţinut, săptămâna trecută, în urma unui proces cu o durată de cinci ani, condamnarea guvernului moldovenesc pentru încălcarea libertăţii la conştiinţă. Deşi demonstrează că musulmanii pot să practice chiar dacă cultul lor nu este recunoscut de către stat drept religie, acest căştig nu garantează şi intrarea în legalitate a islamului, ne-a spus Talgat Maşaev, autorul plângerii depuse la CEDO. Ceea ce poate că nu complică, dar nici nu uşurează soarta musulmanilor moldoveni, mai afirmă Maşaev - liderul Organizaţiei Spirituale a Musulmanilor ce încearcă de mai mulţi ani să obţină înregistrarea oficială a islamului în Moldova.

“Ani la rând noi suntem sub presiunea statului. Nu avem un loc unde să ne rugăm. Avem cele două sărbători importante – Ramadanul şi Ziua Sacrificării - nu putem să le sărbătorim cum se cuvine. Suntem nevoiţi să închiriem o sală sportivă sau alt local pentru câteva ore şi să ne rugăm. Noi nu pretindem la nimic - pur şi simplu vrem să ne realizăm drepturile. Foarte multe ne sunt încălcate – nu putem cel puţin organiza înmormântările conform tradiţiei. Cel mai important – nu ne putem ruga în comun – că suntem persecutaţi de forţele de ordine.”

Solicitat de noi, Anatolie Simionov, şeful serviciului de presă al Ministerului Justiţiei, ne-a spus că au existat o serie de motive, adevărat de ordin tehnic, care au făcut imposibilă înregistrarea unor organizaţii asimilate cu cultul Islamic: “Noi am primit foarte multe cereri de la diverşi pretinşi lideri de organizaţii islamice. Dar toate aceste cereri nu erau întocmite corespunzător legii - lipseau clauze absolut obligatorii pentru înregistrare. De exemplu, statutele nu erau semnate de către fondatori…etc.”

Sergiu Ostaf, directorul Centrului CREDO de resurse pentru Drepturile Omului din Chişinău, este însă de părere că autorităţile manifestă în mod vădit un soi de reticenţă faţă de acest cult, din mai multe motive, cel mai important fiind atitudinea favorizantă a statului faţă de religia creştin-ortodoxă.

“ În Moldova există o influenţa foarte mare a Mitropoliei Moldovei asupra politicului şi a activităţii organelor executive. Este o influenţa latentă, desigur, dar cred că este unul dintre motivele problemelor pe care le au alte confesiuni. Mai există şi problema mentalităţii – nu există o percepţie europeană a ceea ce înseamnă separare definitivă a bisericii de stat, în ceea ce priveşte egalitatea reală a cultelor. O altă cauză este necunoaşterea islamului şi asocierea lui cu extremismul…”

Problema încălcării drepturilor musulmanilor este una la care au atras atenţia mai toate rapoartele din ultimii ani ale Departamentului de stat american privind drepturile omului în lume. Cel pentru 2007, bunăoară, sugera că Guvernul de la Chişinău îi discriminează pe musulmani, respingându-le înregistrarea şi vizitând locurile lor de rugăciune pentru a verifica acte sau a face poze. Situaţia nu s-a schimbat nici anul următor, după adoptarea unei noi legi a cultelor de la care se aştepta să elimine restricţiile la înregistrarea unor minorităţi confesionale. Astfel, raportul pentru 2008 la fel critică guvernul pentru că continuă să refuze înregistrarea unor confesiuni minoritare.






XS
SM
MD
LG