Linkuri accesibilitate

Planul afectează contribuabilii mici şi economia reală

Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a propus cu o zi în urmă un set de măsuri de natură fiscală care ar trebui să ajute viitorul guvern să iasă din recesiune. Reformele care constau în stabilirea unui impozit unic pe venit de 15 la sută pentru persoanele fizice, reducerea cu 5 la suta a taxelor sociale şi majorarea TVA de la 20 la 22 %, au fost criticate de experţii de la Chişinău, care au apreciat că ele vădesc intenţia de soluţionare a problemelor bugetare, dar lovesc în plătitorii mici de impozite şi economia reală.

Explicând Europei Libere raţiunile noilor intenţii, ministrul în exerciţiu al economiei, Igor Dodon a spus că anticipează reacţii în care autorităţile vor fi suspectate de intenţia de a rezolva problemele bugetare cu preţul amplificării poverii fiscale. Totuşi, zice Dodon, măsurile anunţate ţintesc în cu totul alte obiective.

„Luate în ansamblu, niciuna dintre aceste măsuri n-au cum să dea venituri suplimentare la buget – dacă câştigăm din TVA mai mare, pierdem din taxe sociale mai mici. În schimb, micşorarea plăţilor în fondul social dă un semnal bun patronilor să scoată salariile din umbră.”

Cât priveşte unificarea impozitului pe venit, care este în prezent de 7 şi 18 la sută, mai puţin plătind cei cu venituri sub 25 de mii anual, interesul autorităţilor nu este să sporească povara fiscală pentru persoanele sărace, afirmă Dodon. „Paralel vom majora de două ori suma minimă supusă scutirilor. Am calculat că drept rezultat, povara fiscală pentru persoanele cu venituri mici va fi cu 1-2 procente mai mică.”

Solicitat de noi, fostul ministru de finanaţe, Mihai Manole ne-a spus totuşi că cel puţin două din iniţiativele lui Voronin, cele legate de unificarea impozitului pe venit şi majorarea taxei pe valoarea adăugată, par să fie în defavoarea celei mai mari părţi ale populaţiei – celei sărace.
“Impozit pe venit de 7 la sută plătesc medicii, profesorii, bibliotecarii… ei vor fi cei care cad sub lovitură. Nu e bine ca cei săraci să plătească mai mult. Cât priveşte TVA. Noi nu suntem primii care vrem să mărim această taxă - Ungaria, de exemplu, a trecut de la 20 la 25%. Dar ce înseamnă acest TVA? – asta înseamnă că cumperi o pâine – plăteşti TVA, cumperi un lapte – plăteşti TVA. Avem, aşa dar, aceeaşi situaţie – majorarea va fi plătită de cei săraci. Deci, noi vrem să facem faţă crizei economice, dar pe spatele cui? Pe al săracilor.”

Ex-ministrul de finanţe dezaprobă şi intenţia demnitarilor de a reduce plăţile sociale, în condiţiile în care măsura nu a fost anticipată de unele reforme absolut necesare, cum ar fi, bunăoară, cea a sistemului de pensii.
“Dacă luăm această reducere ca factor separat, e bine - trecem, oarecum, presiunea fiscală de pe spatele angajatorului pe cea a angajatului. Dar, pe de altă parte, nici angajatul nu mai poate suporta toată presiunea la care este expus. În condiţiile în care n-am reformat sistemul de pensii, n-am creat fondurile nestatale de pensii redistribuirea aceasta nu este gândită şi verificată.”

Într-o analiză a propunerilor, economistul de la Expert Grup, Adrian Lupuşor spune însă că, la prima vedere, iniţitiva cu privire la reducerea plăţilor în fondul social pare binevenită, ca de altfel şi cea legată de unificarea taxei pe valoarea adăugată. Luate împreună, ele ar fi în stare să oprească evaziunea fiscală şi să amortizeze diminuarea ratei de ocupare. Cât priveşte majorarea TVA-ului, analistul de la Expert Grup critică măsura fără drept de apel, pentru că va inhiba consumul şi aşa grav afectat de efectele crizei.

“Această majorare nu este privită ca măsură anticriză în general. Ea semnifică taxarea consumului. Oamenii vor deveni şi mai reticenţi. Pe termen scurt, majorarea ar putea da acumulări mai mari la buget. Dar pe termen mediu, consecinţele pentru consum vor fi dezastruoase .”

Ca să relanseze sistemul economic, sugerează în concluzie Expert Grup în analiza sa pe marginea propunerilor prezidenţiale, demnitarii trebuie să se gândească la o creştere selectivă a TVA-ului, astfel încât să plătim mai mult pentru vicii şi lux, dar mai puţin pentru calculatoare şi maşini, adică bunuri ce stimulează consumul altor produse.
XS
SM
MD
LG