Linkuri accesibilitate

Recesiunea a cuprins deopotrivă ambele maluri ale Nistrului

Cînd politicienii se ceartă, oamenii de rînd nu ar trebui să le ţină hangul. Conflict există, dar numai la vârfuri. Jos, oamenii au aceleaşi probleme: cum să supravieţuiască şi să trăiască în siguranţă – sunt câteva din gândurile ce mi le-au împărtăşit oamenii care călătoreau ieri cu autobuzul de pe ruta Chişinău-Tiraspol. Când îi întreb dacă i-a afectat cumva criza economică, toţi se plâng întîi de toate de preţuri.

"Am fost la Chişinău într-o deplasare de serviciu", spune Alexandru, un locuitor din Bender. "Sunt inginer la o staţie de radio releu, merg încolo o dată pe lună, când trebuie să dau darea de seamă. Eu primesc pensie de la bugetul Transnistriei, dar şi salariu de la Chişinău. Numai aşa reuşesc să mă descurc. De când e criză, salariile au devenit mai mici, nu în numerar, ci în sensul că poţi cumpăra mult mai puţine lucruri de aceşti bani. Au crescut preţurile. Dacă ar fi să compar preţurile din Chişinău şi Tiraspol, nu văd prea mari diferenţe, unele lucruri care sunt mai ieftine într-o parte sunt mai scumpe în alta şi invers."

O locuitoare a Chişinăului, care îmi spune că merge la Tiraspol ca să-şi vadă părinţii rămaşi în locuinţa lor, spune şi ea că simte efectele cirzei: "Ne-au redus din salarii pentru că nu au ce ce ne plăti, dar şi lucrăm mai puţine zile pe lună decât până nu demult. Merg la părinţi, la Tiraspol, în fiecare săptămână, îi ajut cu bani… Le vine greu. Le-au fost stabilite limite de cosum la toate: la gaz, la curent. Mama nu acceptă deocamdată să locuiască la mine la Chişinău, mai ales că propaganda de acolo îi mai şi sperie că aici le va fi şi mai rău."

Alături aud vorbindu-se româneşte şi mă apropii: " Locuim la Bender şi la Chişinău am fost la spital cu fetiţa. Avem încredere mai multă acolo, acolo au mai multe posibilităţi.
- Aveţi un serviciu aici, la Bender?
- Lucrez la piaţa de haine.
- Aveţi o mică afacere?
- Da.
- Şi cum vă merge?
- Acuma mai greu… criza… avem mai puţini cumpărători. Se simte foarte mult. Înainte lumea cumpăra mai mult. Acum, chiar dacă mai au bani, oamenii se gîndesc să economisească pentru vremuri mai grele.

Pe Alexandru, un student la fizică aplicată la Universitatea din Tiraspol, criza nu-l prea sperie: "Cred că în următorii doi, trei ani criza va trece, pentru că am mai avut crize în secolul 20 şi au trecut. De exemplu, criza financiară din Rusia, din 1998, a trecut, apele s-au liniştit, rănile s-au cicatrizat… Societatea se obişnuieşte".

Criza e doar un pretext pentru eşecurile unora, crede un alt student de la Tiraspol: "Cine vrea să găsească de lucru, poate găsi, chiar dacă s-a redus numărul locurilor de muncă şi chiar dacă salariul e mic, de 800 de ruble de exemplu. Cu aceşti bani un student poate trăi, dacă vrea. Pentru majoritatea oamenilor criza este doar un pretext ca să nu muncească, iar pentru tineri poate că e un pretext ca să stea pe spatele părinţilor."

Mă mai apropii de un bătrân, care îmi spune că a fost într-o vizită la Chişinău şi se întoarce acasă, în satul Nezevrtailovka din raionul Slobozia. Şi până la criza economică nu o duceam mult mai bine, spune el. "Nacialnici sunt atât de mulţi, încât la fiecare producător revin vreo sută... Trântori, pe scurt, aferişti. Trebuie să fie o singură Moldovă, să fie un singur conducător. Iată uitaţi-vă pe geam, aici e armata lor, a acestor conducători, şi mai încolo o să vedeţi alte două armate. Cineva trebuie să-i hrănească."

În vecinătate o femeie se arată nemulţumită că bătrânul vorbeşte doar de problemele Transnistriei. “Spuneţi şi ceva de bine despre Transnistria! De ce vorbiţi doar despre probleme?” O îndemn şi pe ea să participle la discuţie. “Acum în toate fostele republici sovietice oamenii trăiesc la fel. De aceea nu trebuie, aşa cum face vecinul, să criticăm putearea. Peste tot puterea e la fel. Eu locuiesc la Tiraspol şi mă aranjează pentru că nu văd ca în alte părţi oamenii să trăiască mult mai bine. E la fel în Ucraina, în Moldova şi în Transnistria. Deşi sunt la pensie, lucrez în continuare profesoară şi astfel mă descurc. Sigur că ar fi bine să se rezolve cumva conflictul transnistrean. Cred că dacă vom fi recunoscuţi sau vom fi alipiţi la Moldova, oricum, va fi mai bine. Pentru că acum suntem în aer".

Bătrânul de la Slobozia nu rezistă să nu adauge: “Cât va exista Rusia, atât va exista şi Transnistria. Dacă Moldova ar fi urmat cursul politic spre Rusia nu ar fi existat nici Transnistria, ar fi fost doar o Moldovă. Dar deoarece Moldova s-a depărtat de Rusia, iată că s-a format şi Transnistria. Aici nu ai ce ghici prea mult”.

Am ajus la Tiraspol. Puţinii pasageri coboară. Cei cu buletine moldoveneşti îşi strâng cu grijă bileţelele obţinute la postul de control numite fişe de evidenţă a imigrării ca să le prezinte, la întoarcere. Unii se îndreaptă imediat spre un ghişeu de schimb valutar ca să cumpere ruble transnistriene cu monumentul lui Suvorov. Între altele observ aici că doar la lei moldoveneşti, la rublele ruseşti şi la Hrivnele ucrainene se percepe un comision de 3 procente. La dolari şi euro, comisionul e zero. De ce şi de când?- o întreb pe casieriţă. “De vreo două luni s-a introdus comisionul la cele trei valute, imi răspunde. Nu ştiu de ce, probabil, criza e de vină”….
XS
SM
MD
LG