„Europa liberă” l-a avut astăzi ca oaspete de onoare pe un fost ziarist al său, care a devenit între timp preşedintele Estoniei. Toomas Hendrik Ilves a participat la inaugurarea noului sediu de la Praga al postului nostru de radio şi ne-a acordat un amplu interviu.
“Noi, în Estonia, nu suntem la graniţa dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Noi suntem în Uniunea Europeană”. Cu această corectură şi-a început preşedintele Estoniei Toomas Hendrik Ilves consideraţiile pe tema stării democraţiei în Federaţia Rusă.
În opinia preşedintelui Ilves, direcţia pe care a apucat-o Rusia este alta decât şi-ar fi dorit Occidentul. La Moscova, a amintit el, s-a născut în ultimii ani termenul de „democraţie condusă” pentru a descrie aşa-numita „originalitate” a sistemului politic rusesc. Iar fiindcă termenul nu a avut mare succes, Kremlinul l-a înlocuit cu acela de „democraţie suverană”.
Numai că, a atras atenţia preşedintele eston, când pui adjective alături de cuvântul „democraţie”, ceva nu este chiar în regulă.
Tot cu gândul la Rusia, preşedintele Ilves ne-a mai spus că el şi mulţi alţii s-au înşelat când au crezut că absenţa drepturilor omului şi a democraţiei este posibilă doar în comunism. „Ar fi trebuit să ne aducem aminte de Germania sau Italia înainte de al doilea război mondial. Acolo era capitalism, dar nu şi drepturile omului sau libertate de expresie. Piaţa liberă nu exclude absenţa libertăţilor civile”, ne-a spus preşedintele Ilves.
Liderul eston s-a ferit să spună că Occidentul ar fi vândut democraţia rusească pe profiturile făcute din comerţul cu Rusia, dar a admis că aşa gândesc unii activişti ruşi pentru drepturile omului, care se plâng că vesticii nu sunt atenţi la evoluţiile din ţara lor.
În opinia preşedintelui Ilves, exprimată în interviul acordat „Europei Libere”, Occidentul nu are la îndemână acum organizaţii prin care să poată influenţa în mod eficient ce se întâmplă în Rusia sau în alte ţări încă nedemocratice.
Toomas Hendrik Ilves a invocat exemplul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare, o organizaţie în care deciziile se iau prin consens, ca să spună că atunci când democraţia este evaluată printr-un numitor comun, acesta este de obicei cel mai mic numitor comun. Altfel spus, anumite ţări din OSCE pot foarte uşor să influenţeze deciziile aşa cum vor, inclusiv ameninţînd că nu vor mai plăti cotizaţii la fondul comun.
Consiliul Europei, ne-a spus preşedintele eston, este o organizaţie normativă, care poate impune, deci, standarde de comportament democratic. Numai că după ştiinţa preşedintelui eston, în ultimii ani Consiliul Europei a avut conduceri nu tocmai inspirate. „Când la conducerea unei asemenea organizaţii ai persoane cu interese de afaceri în ţările nedemocratice, asta poate fi o problemă” – ne-a spus preşedintele Ilves.
Pe o notă mult mai optimistă, preşedintele Estoniei s-a declarat fericit că multe ţări din fostul bloc comunist, inclusiv ţara sa, se află acum printre primele din lume în ce priveşte libertatea presei – judecînd după ultimul clasament al organizaţiei Freedom House.
“Noi, în Estonia, nu suntem la graniţa dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Noi suntem în Uniunea Europeană”. Cu această corectură şi-a început preşedintele Estoniei Toomas Hendrik Ilves consideraţiile pe tema stării democraţiei în Federaţia Rusă.
În opinia preşedintelui Ilves, direcţia pe care a apucat-o Rusia este alta decât şi-ar fi dorit Occidentul. La Moscova, a amintit el, s-a născut în ultimii ani termenul de „democraţie condusă” pentru a descrie aşa-numita „originalitate” a sistemului politic rusesc. Iar fiindcă termenul nu a avut mare succes, Kremlinul l-a înlocuit cu acela de „democraţie suverană”.
Numai că, a atras atenţia preşedintele eston, când pui adjective alături de cuvântul „democraţie”, ceva nu este chiar în regulă.
Tot cu gândul la Rusia, preşedintele Ilves ne-a mai spus că el şi mulţi alţii s-au înşelat când au crezut că absenţa drepturilor omului şi a democraţiei este posibilă doar în comunism. „Ar fi trebuit să ne aducem aminte de Germania sau Italia înainte de al doilea război mondial. Acolo era capitalism, dar nu şi drepturile omului sau libertate de expresie. Piaţa liberă nu exclude absenţa libertăţilor civile”, ne-a spus preşedintele Ilves.
Liderul eston s-a ferit să spună că Occidentul ar fi vândut democraţia rusească pe profiturile făcute din comerţul cu Rusia, dar a admis că aşa gândesc unii activişti ruşi pentru drepturile omului, care se plâng că vesticii nu sunt atenţi la evoluţiile din ţara lor.
În opinia preşedintelui Ilves, exprimată în interviul acordat „Europei Libere”, Occidentul nu are la îndemână acum organizaţii prin care să poată influenţa în mod eficient ce se întâmplă în Rusia sau în alte ţări încă nedemocratice.
Toomas Hendrik Ilves a invocat exemplul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare, o organizaţie în care deciziile se iau prin consens, ca să spună că atunci când democraţia este evaluată printr-un numitor comun, acesta este de obicei cel mai mic numitor comun. Altfel spus, anumite ţări din OSCE pot foarte uşor să influenţeze deciziile aşa cum vor, inclusiv ameninţînd că nu vor mai plăti cotizaţii la fondul comun.
Consiliul Europei, ne-a spus preşedintele eston, este o organizaţie normativă, care poate impune, deci, standarde de comportament democratic. Numai că după ştiinţa preşedintelui eston, în ultimii ani Consiliul Europei a avut conduceri nu tocmai inspirate. „Când la conducerea unei asemenea organizaţii ai persoane cu interese de afaceri în ţările nedemocratice, asta poate fi o problemă” – ne-a spus preşedintele Ilves.
Pe o notă mult mai optimistă, preşedintele Estoniei s-a declarat fericit că multe ţări din fostul bloc comunist, inclusiv ţara sa, se află acum printre primele din lume în ce priveşte libertatea presei – judecînd după ultimul clasament al organizaţiei Freedom House.
