Linkuri accesibilitate

Promovarea de către autorităţi a învăţământului profesional secundar rămîne fără ecoul scontat

După ce au studiat ofertele mai multor universităţi din ţări precum SUA, Germania, Canada sau Franţa, mi-au povestit mai mulţi viitori absolvenţi pe care i-am întâlnit pe holul unui prestigios liceu din Chişinău, cei mai mulţi au ales Franţa, care oferă studenţilor moldoveni învăţământ gratuit în baza unui acord.

Nicoleta Meleca, care a fost invitată de două universităţi de peste hotare, spune că a făcut alegerea gândindu-se nu în ultimul rând şi la impactul crizei economice: "Optam mai mult pentru Germania, pentru că acolo criza nu se simte prea mult, dată fiind infrastructura, modul în care este organizată ţara şi felul lor de a aborda economia. Am decis totuşi să aleg Franţa, din motivul financiar, bineînţeles. Am obţinut o bursă prea avantajoasă ca să refuz."

Iată ce crede Nicoleta despre încercările guvernului de a reglementa admiterea în universităţi astfel încât să promoveze unele specialităţi mai puţin populare, dar solicitate pe piaţa muncii, cum ar fi ingineria sau agronomia: "Mulţi dintre cei care pleacă peste hotare optează tocmai pentru inginerie, ştiinţe aplicate etc., deci ei vor să studieze aceste profesii, dar nu au unde s-o facă la un nivel înalt în ţara noastră".

Eugeniu Bondarciuc, elev al unui liceu de limbă rusă din Chişinău, ne-a spus că până nu demult era decis să meargă la o universitate din Kiev. Criza l-a făcut însă să se răzgândească, afirmă Eugeniu, la fel cum i-a făcut reticenţi şi pe colegii lui care optau pentru o universitate din Rusia: "Mulţi au renunţat la ideea să plece la studii în Ucraina sau Rusia, considerând că aceste ţari sunt mai grav afectate de criză decât Moldova. În Kiev, spre exemplu, unde am vrut să merg, studiile costă de 2-3 ori mai mult ca aici".

Eugeniu se declară convins că starea de criză va reuşi mai multe decât guvernul în ceea ce priveşte schimbarea opţiunilor viitorilor studenţi, de la domenii considerate în vogă, precum este economia şi dreptul, spre altele cu cerere pe perioadă de criză: "Problema e că nimeni nu ne spune ce profesii sunt acum necesare. Ce ne rămâne – să alegem la întâmplare. Eu voi merge la jurnalism. În paralel voi continua să muncesc – sunt angajat la o întreprindere de sculptură în piatră".

Majoritatea absolvenţilor nu-şi vor schimba totuşi opţiunile, este însă de părere Ana Gherciu de la un alt liceu din capitală: Colegii mei majoritatea vor merge la drept. Ei se iau după alţii. Eu personal, deşi prefer arta, voi merge la management, că este o profesie mai sigură. Ştiţi – crize au mai fost, toate au trecut, dar asta nu înseamnă că eu trebuie să-mi schimb planurile".

Anul trecut, în încercarea de a determina tinerii să se orienteze spre alte specialităţi decât cele ce au produs o saturaţie pe piaţa muncii, guvernul a majorat cu aproape 30 la sută numărul de locuri la facultăţile inginereşti, agronomice sau pedagogice. Totodată, se promovează cu insistenţă învăţământul profesional secundar, alocându-se mai multe locuri de la stat în acest gen de insituţii.

Am întrebat-o pe Elena Petrov, şefa direcţiei de dezvoltare profesională a MET, de ce toate aceste măsuri nu s-au încununat deocamdată cu prea mare succes. Elena Petrov: "Este un domeniu pe care abia îl învăţăm. Am vrea să ştim şi noi ce profesii sunt necesare acum, care vor fi solicitate peste câţiva ani, dar e foarte dificil. Trebuiesc studii foarte complexe".

Funcţionara a recunoscut că planurile de admitere din acest an n-au luat în calcul şi eventualele efecte ale crizei economice. O decizie guvernamentală cu privire la admitere aprobată cu puţin timp în urmă anunţa păstrarea tendinţelor din anul trecut, adică mai multe burse la specialităţi tehnice şi mai multe locuri în învăţământul profesional.
XS
SM
MD
LG