Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Thomas de Waal, expert la Centrul de cercetări în politica externă Carnegie Endowment de la Washington.



Sase foste republici sovietice (Belarus, Ucraina, Moldova, Armenia, Georgia si Azerbaigian) au fost desemnate de Uniunea Europeana drept Parteneri Estici, adica vecini care merita sprijin si atentie deosebite. Lingua franca a acestor tari este insa limba rusa, si de aceea e o situatie oarecum nefericita ca acronimul celor sase tari este BUMAGA, adica „hirtie”, in limba rusa, scrie intr-un articol apărut recent in publicatia americana „The National Interest” de Thomas de Waal, expert la centrul de cercetări in politica externă Carnegie Endowment de la Washington.

In articol este vorba si despre Republica Moldova iar concluzia articolului lui de Waal este ca programul Uniunii Europene cunoscut sub numele de Parteneriatul Estic are nevoie de o poveste de success, iar Moldova ar putea fi o asemenea poveste, pentru ca ar putea fi invitata sa se alature Uniunii Europene, peste multi, multi ani insa. In acest sens, ar putea ajuta faptul ca Moldova e o tara mica, si din aceasta cauza mai usor de absorbit de catre blocul pan-european.
Corespondentul Europei Libere, Robert Coalson a stat de vorba cu Thomas de Waal. Interviul este rezumat de Lucian Stefanescu
.

Thomas de Waal despre Parteneriatul Estic și actualitatea sa


Thomas de Waal spune ca problema cu Parteneriatul Estic este că acum extinderea Uniunii Europene s-a oprit, de fapt. E posibil sa mai intre citeva tari din Balcanii de Vest – Croatia, posibil Serbia, dar dupa asta perspectivele pentru alte tari europene sint intunecate.

Thomas de Waal: „Daca ne uitam la est, vedem Ucraina, Moldova, tarile din Caucazul de Sud, care cu siguranta nu vor intra in Uniunea European, cel putin in urmatorii 10, 15, 20 de ani.”

In aceasta privinta, continua de Waal, politica de vecinatate devine mult mai importanta. Cum poate deci sa atraga Uniunea aceste ta ri, dar fara sa le invite sa adere? Analistul britanic spune ca ele insele trebuie sa arate un interes sincer pentru Uniunea Europeana si valorile ei, iar Bruxelles-ul trebuie sa faca doua lucruri:

Thomas de Waal:
„In primul rind facilitatile de viza, care incep sa-si arate efectele. Au fost oferite Ucrainei, Moldovei si Georgiei - cetatenii acestor tari pot obtine mai usor vize. In al doilea rind, si mai important, e ideea unui acces privilegiat la piata comuna europeana. Politica comerciala trebuie sa fie deschisa fata de aceste tari – acesta ar putea fi un stimulent semnificativ pentru tarile din Parteneriatul estic. Exista insa citeva probleme. Unu: Uniunea European e distrasa de alte lucruri, si nu are suficiente resurse – in timp si in bani – pentru Parteneriatul Estic. Doi: Uniunea Europeana sta prost la capitolul comunicarii acestei politici. In opinia mea politica e buna, dar Uniunea nu prea stie sa o faca cunoscuta”.

Thomas de Waal crede ca fiecare tara trebuie privita individual, chiar daca e tinuta in aceeasi categorie cu altele. Asta pentru ca unele dintre ele chiar nu sint deloc interesate in ce poate oferi Uniunea Europeana:

Thomas de Waal: „Azerbaigian si Belarus – in starea ei actuala – sint exemple clare. Dar daca ne uitam la Moldova, in Moldova stimulentele Uniunii Europene au fost foarte pozitive. Tara are cel mai pro-european guvern din regiune, si
Coperta volumului Caucazul. O introducere de Thomas de Waal
ca rezultat a inceput sa faca reforme pro-europene. Imediat urmeaza Georgia, care e mult mai divizata in aceasta privinta”

Analistul britanic e de parere insa ca Uniunea Europeana ar putea avea o influenta pozitiva si asupra Georgiei. Cite priveste Ucraina, ea e un caz problematic sub actuala conducere a presedintelui Victor Ianucovici, desi negocierile sint in desfasurare.

Belarus nu a fost invitata sa ia parte la lucrarile adunarii parlamentare a Parteneriatului Estic care vor avea loc nu peste mult timp. Exista vreo justificare pentru ca Uniunea Europeana sa trateze in mod diferit Azerbaidjan si Belarus? Thomas de Waal e de parere ca in ce priveste Belarus asteptarile au fost mai mari, si Bruxelles-ul considera ca autoritatile de la Minsk nu si-au respectat promisiunile.

Thomas de Waal:
„Amindoua au regimuri represive, dar Azerbaidjan a spus intotdeauna cum vede relatia sa cu Uniunea Europeană – nu se considera pe sine o putere europeana, asa ca asteptarile legate de Azerbaidjan au fost mai mici. Belarus insa e clar o tara europeana, are granite cu state din Uniunea Europeana, si de aceea sperantele legate de ea au fost mai mari. De asta cred, masura punitiva a fost cea care trebuie, dupa ce Belarus s-a dezis cam abrupt de promisiunile sale in decembrie trecut”.

Thomas de Waal il citeaza in articolul sau publicat in „The National Interest” pe ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski cu declaratia ca procesul de intrare a fostilor sateliti
Ministrul de externe rus Sergei Lavrov cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski
sovietici din Europa Centrala in Uniunea Europeana a presuspus o perioada grea de reforme, care a avut nevoie de un fel de obsesie nationala din partea tarilor candidate”. Polonia, de exemplu, a avut zece guverne intre 1989 si 2004, anul intrarii in Uniune, dar nu a renuntat niciodata la ambi tiile sale de integrare europeana. De ce nu pot sa cultive tarile din Parteneriatul Estic o astfel de „obsesie nationala”?

Analistul britanic spune ca sint doua motive princiale. In primul rind, stimulentele nu sint atit de mari pentru Parteneriatul Estic. Calitatea de membru in Uniunea Europeana e un stimulent urias, in numele caruia o tara se poate aduna laolalta si poate face reforme dureroase.

Thomas de Waal:
„Cind primirea in Uniune nu face parte din oferta, stimulentul e mai mic. In al doilea rind, multi din elitele politice ale acestor tari se intreaba daca nu cumva integrarea europeana nu e un cal troian care practic le ia mult din putere – puterea politica si economica. Asta pentru ca statele reformate vor fi mai transparente, mai deschise la control dinafara, si cu suveranitate mai redusa, ceea ce e in mod clar bine pentru tarile respective, dar nu si pentru elitele politice”

In articolul sau din „The National Interest”, Thomas de Waal nu pomeneste Rusia. Corespondentul Europei Libere, Robert Coalson spune ca greutatea geopolitica a Rusiei, pe de-o parte, si aceea a Uniunii Europene pe de alta parte, trag literalmente fiecare, la propriu si la figurat, de tarile din Parteneriatul Estic. E realist ca Uniunea Europeana sa urmareasca proiectul Parteneriatului Estic fara implicarea Rusiei?

Thomas de Waal raspunde ca „Rusia e un caz special. Rusia n-a vrut sa faca parte din proiectul Parteneriatului Estic, si vede relatia cu Uniunea Europeana ca o relatie intre doi mari parteneri strategici. Moscova si Bruxelles-ul ofera acestor tari lucruri diferite. Armenia poate primi de la Rusia cooperare strategica si in domeniul apararii, iar de la Uniunea Europeana facilitati de vize si privilegii comerciale. NU se exclud unele pe altele. NATO si Rusia – indiferent de ce spune NATO – pot fi numiti rivali strategici. Dar nu vad nici un motiv pentru care aceste tari sa nu poata avea o relatie deceta atit cu Rusia cit si cu Uniunea Europeana, daca vor.”
XS
SM
MD
LG