Linkuri accesibilitate

Concluziile unui raport al Fundației Soros-Moldova.


Cinci ani de reforme nu au reuşit să reducă birocraţia administraţiei centrale moldoveneşti şi nici să aducă mai multă transparenţă în procesul de luarea a deciziilor. Aceastea sunt unele din constatările puţin încurajatoare ale raportului întocmit de fundatia Soros-Moldova.

Autorii raportului susţin că reforma s-a împotmolit din cîteva motive principale. Veaceslav Bulat, coordonatorul proiectului din partea companiei de consultanţă Business Consulting Institute spune că administraţia centrală neglijează în continuare participarea cetăţenilor la luarea deciziilor.

Reforma administraţiei centrale s-a împotmolit


- „Tot ceea ce se face, se face la nivel de minister. Decid doar anumite persoane. Nu se face aşa cum este prevăzut de strategie ca chestia asta să se facă participativ. Unele succese aici sînt: a fost creat Consiliul Naţional de Participare şi parcă reprezentanţii societăţii civile ar participa în procesul decizional. Totodată procesul decizional rămîne încă foarte opac, foarte închis. Deciziile se iau de un grup restrîns de persoane.”

Pe de altă parte, funcţionarii de la ministere, departamente şi cancelaria de stat continuă să transmită informaţia pe hîrtie, ceea ce-i face mai puţin eficienţi:

- „De exemplu, se aprobă o hotărîre de guvern. Care sînt paşii de parcurgere a acestor documente? Demult se discuta că trebuie toată chestia asta să fie în sistem electronic, pentru ca să meargă mai rapid. Din păcate noi încă asistăm la trecerea unei foi de pe o masă pe alta. Procesul se extinde şi cresc respectiv şi costurile”, remarcă Veaceslav Bulat.

Iurie Pintea, Veaceslav Bulat, Stela Corobceanu, Vlad Arachelov (de la stinga la dreapta)
Funcţionarii publici pierd mult timp şi pentru scrierea rapoartelor, remarcă studiul, şi nu conlucrează suficient cu cei de la alte ministere. Igor Talmazan, unul dintre coautorii raportului a explicat astfel situaţia:

- „Din motiv de capacitate, din motiv de timp. Practic majoritatea funcţionarilor publici sînt supraîncărcaţi cu alte activităţi. La noi se mai practică după formula bate calul care trage.”

Motivul principal însă care împiedică administraţia publică centrală să devină mai eficientă şi mai responsabilă, prin urmare mai aproape de cetăţean este sistemul de salarizare care a rămas neschimbat, consideră experţii. Stela Corobceanu:

- „Trebuie să se ajusteze şi remunerarea fiecărui funcţionar public în dependenţă de rezultatele pe care le are. Deci faptul că se efectuează acuma evaluarea este pozitiv după cum aţi văzut în rezultatul analizei chestionarelor funcţionarii publici sînt antrenaţi în această activitate însă finalitatea ei este ceea ce spunem noi: remunerarea după nivelul lor de calificare, de calitate a serviciilor prestate ca funcţionar public.”

Experţii susţin că documentul după care a fost pornită reforma trebuie actualizat, pentru că şi problemele din administraţia publică centrală sînt altele decît erau cu cinci ani în urmă. Veaceslav Bulat spune că este nevoie şi de o viziune mai clară a ceea ce urmează să schimbe reforma.

- „Restructurările, reorganizările care au avut loc au avut la bază mai mult motive politice, decît un concept şi elemente raţionale din punct de vedere economic şi financiar. Deci s-au trecut departamente de la un minister la altul, ministerele s-au reformat, au schimbat denumirea, dar ce-a stat la baza restructurărilor acestea? Nu este clar, sînt doar motive politice.”

Reforma administraţiei centrale publice a început în 2006, pe timpul guvernării comuniste şi urma să se încheie conform documentului după 3 ani. La sfîrşitul anului 2008 s-a considerat însă că trebuie continuată. Alianţa pentru integrare europeană a socotit că este nevoie să fie prelungită, dar nu a adoptat un nou plan de acţiuni. Astfel că perioada de reformare a ministerelor rămîne nedeterminată.
XS
SM
MD
LG