Linkuri accesibilitate

Martin Sieg: „UE aşteaptă o guvernare aptă de a activa care să poată planifica şi realiza reforme pentru un mandat complet.”


Un sondaj realizat recent de institutele IMAS şi Viitorul arată că două treimi dintre moldoveni ar spune „da” integrării europene, dacă s-ar organiza un referendum naţional, iar unul din trei moldoveni crede că Republica Moldova se va integra în UE în următorii cinci ani. Cât de reale sunt aşteptările oamenilor şi care sunt şansele Republicii Moldova să adere în viitorul apropiat la comunitatea europeană? Sunt întrebări la care vom afla răspunsul de la Martin Sieg, consilier parlamentar german pentru politică externă şi securitate.

Interviul matinal EL: Martin Sieg, consilier parlamentar german despre Moldova și integrarea europeană



Consilierul de politică externă Martin Sieg la Chișinău
Martin Sieg:
„Guvernul Republicii Moldova şi în special Ministerul de Externe au reuşit până acum să sporească interesul Bruxelles-ului asupra ţării dar, în acelaşi timp, să creeze şi aşteptări. Întrebarea pentru Republica Moldova va fi cum în interiorul ţării vor fi realizate reformele negociate cu Bruxelles.

Vreau să spun că integrarea ţării în Uniunea Europeană va fi obţinută aici, în Republica Moldova, printr-o realizare consecventă a reformelor. Este un proces dificil care necesită resurse administrative competente. Nu va fi un proces care va decurge rapid. Este nevoie de multă voinţă politică deoarece vor exista şi perdanţi. Cu siguranţă însă vor fi mai mulţi câştigători. Contează foarte mult capacitatea guvernului de a acţiona şi de a menţine stabilitatea în ţară. Guvernului de la Chişinău are o şansă istorică. Însă în următorii doi-trei ani sunt aşteptate din partea autorităţilor de aici mai multe reforme cu rezultate pozitive.”

Europa Liberă: Mai devreme aţi spus că în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova vor exista şi perdanţi. La ce anume v-aţi referit?

Martin Sieg:
„Dacă vorbim despre economia de piaţă, domeniu în care Republica Moldova s-a angajat să realizeze mai multe reforme, trebuie să înţelegem că o economie de piaţă sănătoasă presupune mai multă concurenţă în interiorul ţării. Desigur vorbim şi de o concurenţă puternică pentru întreprinderile care vor dori să ajungă pe piaţa Uniunii Europene.

Să ne referim, de exemplu, la agricultură, care este un punct forte al Republicii Moldova. Liberul export al produselor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene nu înseamnă că orice întreprinzător va putea duce marfă în UE. Există anumite standarde care trebuie respectate. Acest lucru necesită, desigur, investiţii tehnice şi este nevoie ca în interiorul ţării să funcţioneze instituţiile menite să controleze acest proces. În concluzie, Republica Moldova va avea foarte mult de câştigat de pe urma integrării europene, însă este nevoie de schimbări. Trebuie să recunoaştem că pentru unii aceste schimbări vor fi mai dureroase, tocmai de aceea este nevoie de voinţă politică.”

Europa Liberă: Unii experţi de la Chişinău spun că în Republica Moldova crizele politicie au un caracter cronic, în special criza constituţională. Cum influenţează aceste crize relaţia Moldovei cu UE?

Martin Sieg:
„Pentru început, atenţia la Bruxelles a fost atrasă anume prin reformele politice care au avut loc în Republica Moldova în ultimii doi ani. Există şi aşteptări sporite că partidele politice care se află la guvernare vor soluţiona criza constituţională. Uniunea Europeană aşteaptă o guvernare aptă de a activa, o guvernare care să nu fie realeasă în fiecare an, ci una care să poată planifica şi realiza reforme pentru un mandat complet. Dacă vorbim despre influenţa crizei constituţionale asupra relaţiei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, am impresia că la Chişinău există un consens între toate partidele politice.

Domnul Voronin, atunci cînd era în fruntea ţării, pleda pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. La acel moment, eurointegrarea era şi prioritatea partidului pe care îl conduce. Astăzi, Republica Moldova este guvernată de o coaliţie care se numeşte Alianţa pentru Integrare Europeană. Prin urmare, înţeleg că la nivel de partide există un consens. Autorităţile de la Chişinău trebuie să înţeleagă că Republica Moldova trebuie să întreprindă mai multe reforme importante pentru dezvoltarea ţării dar şi pentru integrarea ei în Uniunea Europeană. Pentru aceasta este necesară depăşirea crizei constituţionale.”

Europa Liberă: Dle Sieg, în opinia dvs, Republica Moldova se poate integra în Uniunea Europeană cu sau fără regiunea transnistreană?

Martin Sieg:
„Înainte ca Republica Moldova să fie acceptată în Uniunea Europeană, va fi necesar probabil soluţionarea conflictului transnistrean. Uniunea Europeană nu va repeta greşeala să accepte o ţară cu un conflict nerezolvat în interior. Conflictul din Cipru nu este un precedent ci un exemplu care nu trebuie să se repete. Bineînţeles că pentru soluţionarea conflictului transnistrean e nevoie de timp. Chiar şi la întrebarea când Republilca Moldova va fi acceptată ca membru în Uniunea Europeană, răspunsul va fi: mai este nevoie de timp.

Până atunci Republica Moldova trebuie să preia părţi din acquisul comunitar. Mă refer la reformele de care Republica Moldova are nevoie în propriul interes. Aceste reforme vor întări statul de drept, democraţia, economia ţării şi în paralel vor favoriza procesul de aderare a ţării la UE.

Majoritatea reformelor pe care s-a angajat Republica Moldova să le realizeze nu are nicio legătură cu soluţionarea conflictului transnistrean, deci nu văd nicio piedică pentru ca Republica Moldova să ducă la bun sfârşit ce şi-a propus. La final se va găsi şi pentru conflictul transnistrean o soluţie.”

Europa Liberă: Guvernul de la Chişinău şi-a propus să obţină un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană până la finele anului 2012. Cât de real vi se pare acest termen?

Martin Sieg:
„Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul de Externe au progresat în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană a regimului liberalizat de vize. Personal nu am crezut că totul va decurge atât de rapid. Tocmai de aceea am mare încredere în partea moldoveană. Eu cred că tot ce şi-a propus guvernul de la Chişinău ar putea fi realizat în 18 luni. Însă ar mai trebui de adăugat că în Uniunea Europeană există mai multe stereotipuri ce se referă la Republica Moldova. Ea este foarte des comparată cu Ucraina şi Federaţia Rusă.

Din cauza diferenţelor de bunăstare între ţările UE şi Republica Moldova, unele state europene sunt îngrijorate că liberalizarea regimului de vize va favoriza o emigrare masivă a cetăţenilor moldoveni în Uniunea Europeană. Când anume va exista un consens între cele 27 de ţări ale UE privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, este greu de prevăzut. Cred însă că până atunci autorităţile de la Chişinău vor realiza toate reformele necesare astfel încât să poată cere liberalizarea regimului de vize.”

Europa Liberă: Recent liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat partidele aflate la guvernare că ar transforma „integrarea europeană a Republicii Moldova în integrare euroatlantică”. E posibil aşa ceva?

Martin Sieg:
„Acum trei ani mi-l amintesc pe domnul Voronin spunând că îşi doreşte integrarea europeană a Republicii Moldova. Integrarea europeană era şi o prioritate a guvernului cât PCRM a fost în fruntea statului. Însă nu mi-l amintesc pe dl Voronin să-şi fi dorit şi integrarea în NATO. Nu există o legătură între integrarea europeană şi cea euroatlantică. NATO şi UE sunt două organizaţii diferite şi necesită procese de integrare diferite. Statutul de membru al acestor două organizaţii necesită procese şi criterii de integrare diferite.

Există ţări membre UE dar care nu sunt membre NATO, de exemplu Irlanda, Suedia, Finlanda sau Austria. Unii pot face o legătură între integrarea europeană şi cea euroatlantică, pentru că ţările care au aderat la UE în ultimii zece ani, au devenit anterior membre NATO. Însă este vorba doar de coincidenţă. Aderarea la Alianţa Nord-Atlantică nu a fost niciodată o condiţie. Dacă Republica Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană şi nu la NATO, asta înseamnă că Republica Moldova va adera la UE şi nu la NATO.”
XS
SM
MD
LG