Linkuri accesibilitate

Vicepreşedintele Sovietului suprem din Tiraspol spune că regiunea transnistreană se scufundă în criză economică, iar faptul că nu-i recunoscută o împiedică să se dezvolte.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Premierul Vlad Filat spune că se va întâlni din nou cu Igor Smirnov, dacă acesta va accepta, la campionatul de hockey din luna mai la Tiraspol.

„Avem mai multe să discutăm. Reconectarea telefoniei, transportul de mărfuri pe calea ferată, uşurarea circulaţiei cetăţenilor. Un şir de probleme, care vizează oamenii din Republica Moldova.”

Mai întâi, buletinul de ştiri. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ministerul de externe de la Tiraspol spune că aşteptă un răspuns „adecvat” din partea premierului Vlad Filat la invitaţia de a se întâlni „oficial” cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Un comunicat al ministerului spune că Tiraspolul l-a informat pe Filat despre locul şi timpul întâlnirii, precum şi agenda convorbirilor şi nu acceptă răspunsuri prin intermediul presei. Primul ministru a declarat săptămâna trecută că este gata să se întâlnească cu Igor Smirnov la 15 mai la Tiraspol într-o atmosferă informală la un meci de hockey. De când este premier, Filat s-a mai întâlnit de două ori cu Smirnov la meciuri de fotbal pe stadionul Sheriff de la Tiraspol. El a declarat Europei Libere că discuţii oficiale pot fi purtate numai în cadrul reluării negocierilor de rezolvare a problemei transnistrene în formatul 5+2.

Premierul Vlad Filat a declarat jurnaliştilor că Partidul Comuniştilor a avut intenţii strict electorale atunci când a lansat proiectul unei legi care să dubleze prevederea constituţională despre neutralitatea Moldovei. Vlad Filat: “Este pur electorală şi are scopul să transmită mesaje către un anumit spectru electoral şi către anumite centre de influenţă”. Liderul opoziţiei comuniste Vladimir Voronin a acuzat puterea că ar transforma „integrarea europeană în integrare euroatlantică” şi a spus că legea pe care o propune ar împiedica apropierea Moldovei de NATO.

Un emisar al FMI şi-a exprimat convingerea că Republica Moldova va deveni mai atrăgătoare pentru investitorii străini pe măsura înaintării pe calea reformelor. Într-un interviu la Radio Moldova, reprezentantul permanent al FMI, Tokhir Mirzoev, a mai spus că principalele minusuri ale Moldovei faţă de alte ţări din regiune sunt infrastructura slabă, mediul de afaceri şi instabilitatea politică. Mirzoev a adăugat că de câte ori are ocazia le spune oamenilor de afaceri străini că „guvernul moldovean are un program ambiţios şi promiţător de reforme şi că în Moldova există multe posibilităţi” de investiţii.

Adjunctul premierului Georgiei, Giorgi Baramidze a declarat Europei Libere că speră ca ţara sa să fie pregatită să adere la Uniunea Europeană în 15 ani: „Ştim că nici Georgia şi nici Uniunea Europeană nu sunt în acest moment pregatite pentru aceasta aderare. Dar acest lucru s-ar putea întimpla, in 15 ani, mai mult sau mai puţin. Cred că în acest interval este realistic să vorbim despre aderarea Georgiei la Uniunea europeană”, a spus Baramidze. Declaraţia a fost făcută după întrevederile avute la Bruxelles cu comisarul pentru extindere Stefan Fule. Georgia, împreuna cu Moldova, Armenia, Azernaijan, Ucraina şi Belarus sunt cuprinse în programul „Parteneriatului Estic” al Uniunii Europene. Baramidze a rcunoscut că situaţia nerezolvată a statului celor doua regiuni separatiste ale Georgiei, Abhazia şi Osetia de Sud, complică eforturile ţării sale de admitere in Alianţa Nord Atlantică şi in Uniunea Europeană, şi a cerut o implicare mai serioasă a Uniunii Europene în rezolvarea situaţiei, pentru a nu da Rusiei drept de veto asupra viitorului ţării sale.

Parlamentul Georgiei a anulat o înţelegere care permitea Rusiei să transporte pe teritoriul georgian echipament militar pentru o bază rusească din Armenia. Adjunctul ministrului georgian de externe, Nino Kalanadze a spus că acordul din 2006 era „în contradicţie cu interesele naţionale” ale Georgiei. Înţelegerea fusese semnată cu doi ani înaintea războiului ruso-georgian din 2008. Cu aceeaşi ocazie, Moscova acceptase să închidă două baze militare ruseşti de pe teritoriul Georgiei.

La Kiev a avut loc o conferinţă internaţională asupra înlăturării urmărilor catastrofei nucleare de la Cernobîl, petrecută la 26 aprilie 1986. Preşedintele Ucrainei Viktor Yanukovich a spus că promisiunile preliminare ale donatorilor se ridică la 550 de milioane de euro. Înaintea reuniunii, Uniunea Europeană spunea că ar fi nevoie de 740 de milioane de euro pentru a construi un acoperământ definitive sigur deasupra reactorului explodat în urmă cu aproape 26 de ani şi un depozit pentru deşeurile nucleare. Prezent la Kiev, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că este sigur că vor exista donaţii suplimentare pentru atingerea sumei dorite.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, premierul Vlad Filat a confirmat informaţia că s-ar putea întâlni cu liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov la mijlocul lunii mai pentru a insista asupra reluării negocierilor în format complet 5+2. Valentina Ursu a început însă discuţia cu premierul, întrebându-l, dacă Transnistria s-a aflat pe agenda discuţiilor purtate în timpul recentei sale vizite în Franţa.

Vlad Filat
Europa Liberă: Cu ce rezultate v-aţi întors de la Paris?


Vlad Filat: „Foarte bune.”

Europa Liberă: Ce loc a ocupat soluţionarea conflictului transnistrean în cadrul discuţiilor cu partenerii francezi?

Vlad Filat: „A fost pe agenda tuturor discuţiilor pe care le-am avut. Pentru noi această problemă este una prioritară şi aici am fost asiguraţi că vom avea sprijinul direct şi deplin. Republica Franceză este unul din pilonii construcţiei europene şi este un lider incontestabil, unul din principalii lideri mondiali. Poziţia Franţei, inclusiv şi în reglementarea conflictului transnistrean, este una foarte importantă.”

Europa Liberă: Mizaţi pe relaţia Franţei cu Moscova în soluţionarea acestei probleme?

Vlad Filat: „Mizăm pe implicarea Franţei, alături de Germania, alături de alţi parteneri – polonezi, suedezi ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar concret ce poate face Parisul, autorităţile franceze?

Vlad Filat: „Să fie împreună cu noi în solicitarea respectării drepturilor noastre şi în reglementarea cât mai grabnică a acestui conflict.”

Europa Liberă: Este adevărat că aţi putea să aveţi o întrevedere cu Igor Smirnov pe 15 mai?

Vlad Filat: „Eu nu ştiu dacă există această posibilitate. Doar ştiu că pe data de 15 mai se va începe cupa premierului Republicii Moldova la hockey.”

Europa Liberă: La Tiraspol.


Vlad Filat: „La Tiraspol, fiindcă acolo este acel stadion. Dacă va fi înţelegerea respectivă realizată, aşa cum am mai fost la fotbal, mă voi deplasa. Şi dacă va fi posibilitate, vom avea o comunicare, de ce nu?”

Europa Liberă: Ce vreţi să discutaţi cu el? Ce trebuie să discutaţi?

Vlad Filat: „Avem mai multe să discutăm. Dar discuţii serioase, principiale le vom discuta doar prin prisma reluării negocierilor formale, în cadrul formatului 5+2. La o eventuală întâlnire în cadrul acestui meci de hockey, spre exemplu, ar duce la continuarea discuţiilor care vizează anumite probleme pe care le-am vizat atunci – reconectarea telefoniei, transportul de mărfuri pe calea ferată, uşurarea circulaţiei cetăţenilor. Un şir de probleme, care vizează oamenii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Faptul că Igor Smirnov vorbeşte de bine despre Dumneavoastră, asta vă face imagine? Sau din contra?


Vlad Filat: „Eu nu pot să comentez declaraţiile politicienilor. Şi ale celor de la Tiraspol în acelaşi context. Eu mi-am propus să contribui la reglementarea acestui conflict, care este una din cele mai mari probleme a Republicii Moldova. Cât ţine de imagine, este pe plan secund.”

Europa Liberă: Sunteţi încrezător că poate fi identificată o soluţie pentru criza transnistreană?

Vlad Filat: „Eu sunt sigur.”

Europa Liberă: Începând de la statut? Oferirea statutului?

Vlad Filat: „Eu cred că noi trebuie să muncim şi să muncim mult, consecvent pentru a identifica soluţia şi pentru a rezolva această problemă.”

Opinia oaspetelui ediţiei de astăzi, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat.

------------------------------------------------------------------------------------

Preşedintele comitetului pentru buget al Sovietului suprem din Tiraspol s-a plâns săptămâna trecută la Chişinău că regiunea transnistreană se scufundă în criză economică, iar faptul că nu-i recunoscută o împiedică să se dezvolte. Mihail Burla s-a aflat la Chişinău la invitaţia ambasadei ruse, care a organizat o conferinţă despre modernizarea Rusiei şi Moldovei cu eforturi comune. Relatează, Lucia Diaconu.

Vorbind despre şansele de modernizare a regiunii, reprezentantul autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol s-a arătat nemulţumit de faptul că, după mai multe eforturi întreprinse, investitorii ocolesc Transnistria. Facilităţile, inclusiv la impozite, pe care le-a introdus administraţia pentru oamenii de afaceri străini nu au dat rezultatele aşteptate, spune Mihail Burla, şi nici cele două forumuri economice organizate la Tiraspol ultimii doi ani la rând. Transnistria şi-a epuizat resursele interne provenite din privatizare, iar fără investiţii nu poate face faţă concurenţei pe pieţele externe, susţine reprezentantul autorităţilor transnistrene.

Şeful comitetului pentru politică economică, buget şi finanţe al Sovietului Suprem explică astfel cauzele lipsei de interes din partea investitorilor:

„Investitorii nu vor să rişte din cauza câtorva factori. Primul ar fi nesoluţionarea problemei Căii Ferate din Transnistria. Apoi e absenţa posibilităţii de a efectua un transport al mărfurilor justificat economic şi adaptat schemelor logistice. Din păcate, la noi mărfurile sunt transportate mai mult sub influenţa politicului. Suntem un exemplu al antilogisticii. Suntem limitaţi în ceea ce ţine de transportul internaţional ş.a.m.d.”

Generalizând însă, Burla a spus că problemele care i-ar încurca pe investitori să ajungă în Transnistria sunt din cauză că regiunea nu este recunoscută. Fapt pentru care nu poate beneficia nici de resurse ale organizaţiilor internaţionale.

Europa Liberă i-a solicitat opinia expertului de la Chişinău în problema transnistreană Oazu Nantoi:

„Toate problemele apar în urma faptului că în raioanele de est ale Republicii Moldova prin aplicarea violenţei, sfidând drepturile umane, au fost distruse structurile de stat ale RM. Venirea oricărui investitor în Transnistria este legată de riscuri. Deci, dacă el încearcă să privatizeze ceva, aceasta înseamnă o privatizare ilegală. Tot aşa cum s-a întâmplat şi cu uzina metalurgică de la Rîbniţa, tot aşa cum s-a întâmplat cu centrala termoelectrică de la Cuciurgan.”

În discursul său rostit la conferinţă, Mihail Burla s-a adresat mai cu seamă investitorilor ruşi pe care speră autorităţile de la Tiraspol să-i atragă în virtutea relaţiilor stabilite cu Federaţia Rusă. Presupunând că aceştia se vor interesa de poziţia geografică favorabilă pentru transport a regiunii şi de pământurile din zonă bune pentru cultivarea produselor ecologice.

Experţii economici sunt însă mai puţin încrezători că Transnistria ar putea în timpul apropiat să devină mai atrăgătoare pentru investiţii. Galina Şelari, director executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din Moldova:

„Capitalul privat nu vrea să rişte nici în Transnistria, nici în Moldova, nici în Burkina Faso. Dacă acolo există un risc neîndreptăţit, naţionalitatea lui nu are nici o importanţă. Acest risc este evaluat nu de mine, ci de Organizaţia pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică cu sediul la Paris.”


Galina Şelari consideră că înainte să fie găsită soluţia politică pentru diferendul transnistrean ar trebui să se ajungă la un compromis economic, care ar îmbunătăţi climatul de investiţii pe ambele maluri ale Nistrului.

------------------------------------------------------------------------------------

Satul Molovata aflat la 60 de km distanţă de Chişinău, este aşezat pe ambele maluri ale râului Nistru. Sătenii de pe malul stâng al râului trec pe cel drept cu ajutorul unui pod plutitor. Deseori, platforma este folosită şi de comercianţii care preferă să ocolească punctul de control transnistrean de la Dubăsari. Cu oamenii, pe bacul de la Molovata, a stat de vorbă corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu.

Podul plutitor de la Molovata aş zice că arată ca cel din filmul lui Şukşin. La capacitatea pe care o are, zilnic reuşesc să ajungă de pe un mal pe altul cam o sută de maşini şi aproape 400 de oameni. Pasagerii bacului sunt, de obicei, locuitori ai satului care merg să-şi viziteze rudele de pe celălalt mal sau pleacă după cumpărături la piaţa de la Dubăsari. Urc şi eu într-o tură pentru a sta de vorbă cu pasagerii bacului:

- „Aici, în Dubăsari e piaţa şi oamenii se duc la piaţă, vin după cumpărărturi.”

Europa Liberă: E mai ieftin?

- „E clar lucru că e mai ieftin decât la Chişinău.”

Europa Liberă: De exemplu?

- „Opt lei pentru un kg de orez, dar la noi la Chişinău e 16 lei. În toată ziua e plin podul, mai ales la ora opt dimineaţa toţi se duc. Sîmbăta şi duminica sunt cei mai mulţi. Pe la Dubăsari le este incomod să treacă.”

Europa Liberă: De ce?

- „Cred că paşaport le trebuie, înregistrare, ce le mai trebuie lor eu nu ştiu”

- „Pentru maşini în partea ceea este vamă, dar aici nu-i nimic. ”
Europa Liberă:

Europa Liberă: Dar când Nistru e îngheţat, ce faceţi?

- „Îl trecem, chiar şi maşini trec pe gheaţă.”

Deseori, podul plutitor de la Molovata este folosit şi de oamenii de afaceri care preferă să ocolească punctul de control transnistrean de la Dubăsari. Printre ei şi Oleg Gazea, proprietarul unui magazin din Molovata:

- „Populaţia din aceste sate nu poate trece cu marfa peste graniţa dată.”

Europa Liberă: De ce?

- „Deoarece trebuie de achitat o taxă anumită – 100 % din marfă. La moment, cum a scăzut Nistrul, toţi agenţii economici nu pot transporta marfă peste graniţă şi practic activitatea e întreruptă.”

Europa Liberă: Dar taxa care se percepe este una oficială sau nu?

- „Ei se uită la înregistrare. Dacă este agent economic din Moldova ei nu-ţi permit să treci marfa. La persoanele care îs înregistrate în Dubăsari şi au cetăţenie transnistreană le permite să treacă, la cei din Moldova practic e interzis.”

Şi Mihai, care contempla cu nerăbdare celălalt mal spune că grănicerii transnistreni îi dau bătăi de cap:

- „De obicei nu folosesc podul, trec prin vamă şi e mai problematic.”

Europa Liberă: Dar de ce e o problemă?

- „Deoarece eu am venit cu marfă. La marfă trebuie documente. Pe acolo e mai aproape, pe aici e mai departe.”

Europa Liberă: Numai că acolo este vamă dar aici nu?

- „Tot este control dar nu-i chiar aşa ca în partea cealaltă.”

Europa Liberă: Acolo e mai strict?

- „Nu e mai strict, cer multe documente.”

De la echipa marinărească a podului plutitor de la Molovata am aflat că ambarcaţiunea este întreţinută din banii Ministerului Transporturilor şi că funcţionează de la începutul anilor '90. Deseori, pasageri ai podului sunt şi cetăţenii străini care vor să meargă pe malul stâng al Nistrului fără a fi deranjaţi de grănicerii transnistreni.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG