Linkuri accesibilitate

Aproximativ 2700 de moldoveni au participat în 1986 la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl.


În timp ce demnitarii îşi ţineau astăzi discursurile la mitingul de la Chişinău ce a adunat aşa numiţii “lichidatori” din întreaga republică, un bărbat între două vârste cu un ten ce-i trăda starea de sănătate precară s-a refugiat sub un copac mai lăturalnic:

-“M-am străduit să stau până la urmă, dar n-am rezistat. Bine că m-am ascuns aici că eram cît pe ce să cad.”

Victimele catastrofei de la Cernobîl aşteaptă asistenţă medicală gratuită


Aflu că se numeşte Ion Stahi, are 43 de ani dintre care doi, cât a fost în armată, a participat la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl. Acum este invalid şi tată al unui copil invalid. De douăzeci şi cinci de ani încearcă să obţină de la stat o locuinţă, dar mai stă şi acum în gazdă împreună cu familia:

-“În rînd pentru locuinţe stau şi participanţii la războiul din Afganistan, şi cei ai războiului de pe Nistru, şi cernobîliştii. Trebuie o comisie special care să controleze strict starea familiei, pentru că sunt care au câte o garsonieră, sunt care au o cameră şi vor două. Dar sunt care stau la gazdă ca mine. Da demnitarii cunosc aceste probleme doar pe vîrfuri, nu în profunzime.”

Încă în 2003 guvernul le-a promis lichidatorilor două blocuri multietajate pentru toţi cei ce nu au locuinţă personală sau au o locuinţă prea mică, dar a reuşit să aloce în următorii cinci ani doar ceva peste 4 milioane de lei. În 2008, guvernul şi-a reluat promisiunea, dar din nou fără a o susţine şi financiar. Aşa se face că până în prezent, în jur de 160 de familii de lichidatori îşi mai aşteaptă rîndul, iar Tudor Căpăţână, preşedintele unei asociaţii a celor ce au lucrat la Cernobîl, pare optimist că de acum încolo lucrurile se vor mişca mai bine:

-“Acuma iată, slava domnului, s-au alocat 9 mln., la anul poate se vor aloca şi mai mult şi dacă va merge aşa, peste trei ani îl dăm în exploatare. Dar e vorba de 80 de apartamente, iar alte 80 de familii vor rămîne după bort, cum se zice.”

Printre problemele des invocate de cei ce au participat la lichidarea catastrofei nucleare de la Cernobîl figurează în primul rînd asistenţa medicală nesatisfăcătoare. Valeriu Tureac din Călăraşi a explicat Europei Libere motivele acestor reproşuri:

-“Înainte noi ne duceam liber la spitalul care se consideră al Preşedinţiei. Acuma, să vă spun sincer, se uită cam urît la noi. Ne spun că trebuie să mergem la raion. Da la raion ne spun - voi aveţi spitalul vostru.”

Medicamentele sunt o altă problemă, pentru că, aşa cum am auzit astăzi de la mai toţi participanţii cu care am discutat, acum le primesc pe gratis mult mai rar şi cu mai mare dificultate decît le obţineau altădată. Tudor Căpăţînă spune însă că lucrurile se vor schimba, odată cu un nou program guvernamental care ar trebui să fie pus pe rol în următoarele trei luni:

-“Deci acuma se elaborează un program special republican de tratament. Sunt prevăzute medicamente foarte scumpe, care vor fi plătite complet din partea statutului. Cele de până la o mie de lei. Cele mai scumpe - vor fi achitate în jumătate. Peste trei luni de zile va fi aprobat, aşa ni s-a promis.”

Anunţul nu pare să-I impresioneze pe cei ce au lucrat la Cernobîl. În ritmul în care se respectă promisiunile, spun ei, s-ar putea să fie prea tîrziu.
XS
SM
MD
LG